România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada
2015-2025 dacă menţine investiţia în educaţie la nivelul actual, iar o
majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar însemna creştere
economică de până la 2,95%, faţă de 2%, cât se estimează în prezent,
rezultă dintr-un studiu al UNICEF.
Studiul “Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”,
lansat luni de UNICEF, arată că majorarea investiţiei în educaţia
copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să
urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de
persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară.
“Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 la sută,
reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor
probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenţii de învăţământ
secundar superior câştigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au
terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de
persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 la sută pe
cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar
superior”, rezultă din studiul făcut cu experţi străini.
Experţii au constatat că dacă numărul absolvenţilor de facultate ar
creşte de la 13,6 la sută la 19 la sută în 2025, acest lucru s-ar
reflecta şi în PIB, care ar fi mai mare cu aproximativ 3,6 la sută. Mai
mult, chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ
secundar (de doar 1,7 la sută până în 2025) ar genera o creştere de
0,52 la sută a PIB.
“Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la şase
la sută din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de
2,7-2,95 la sută în perioada 2015-2025, în loc de doi la sută, potrivit
cifrelor oficiale. Economia României poate primi un imbold şi prin
îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei
asupra creşterii economice). Experienţa statelor cu economii şi
rate de participare la educaţie similare cu cele ale României (cum sunt
Letonia şi Ungaria), dar care investesc mai mult în învăţământ,
demonstrează că România ar putea creşte media nivelului şcolarizării cu
un an până în 2025”, au mai arătat iniţiatorii studiului.
În cazul în care va continua să menţină nivelul actual de finanţare
al educaţiei, România nu se va înregistra nicio creştere semnificativă a
mediei anilor de şcoală, susţin aceleaşi surse.
“Se estimează că nerealizarea
investiţiei ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în
2025, echivalentul a şapte-nouă la sută din PIB-ul anului 2015.
Mai simplu spus, trebuie să transformăm cercul vicios al investiţiilor
insuficiente în educaţie într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor
aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai
mulţi bani pentru bugetul de stat”, se arată în studiul citat.
Investiţii inteligente în educaţie
Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia că nu este suficient să
se cheltuie mai mulţi bani, fiind nevoie de “investiţii inteligente” şi
de o analizare atentă a modului de alocare a fondurilor suplimentare
diferitelor niveluri de învăţământ, pentru a obţine rezultate similare
celor din Letonia şi Ungaria, de pildă.
“Investiţiile în învăţământul primar şi secundar ar trebui să
vizeze reducerea disparităţilor în ceea ce priveşte frecvenţa şi
rezultatele şcolare, lucru ce poate duce la creştere economică.
Investiţiile în învăţământul secundar superior, pe lângă randamentul lor
economic, ar contribui la îmbunătăţirea învăţământului tehnic şi
profesional, mai ales în sectorul industrial unde se va înregistra cel
mai mare impact şi/sau unde există o contribuţie financiară şi din
partea sectorului privat”, spun experţii UNICEF.
Potrivit acestora, dezvoltarea capitalului uman poate aduce, de
asemenea, numeroase beneficii, precum ameliorarea sănătăţii, scăderea
criminalităţii şi a dependenţei de prestaţii sociale şi ar avea ca efect
şi o mai mare productivitate, cea a României fiind una dintre cele mai
mici din UE.
De asemenea, creşterea cheltuielilor cu educaţia este esenţială şi în
ceea ce priveşte atingerea ţintelor UE 2020, pentru că, în acest fel,
România ar putea avea în 2025 un cadru economic comparabil cu actuala
medie din Europa de Est, reflectată cel mai bine de Letonia.
Cum poate creşte bugetul Educaţiei
Studiul UNICEF susţine că, în ciuda redresării lente a economiei
româneşti după anii de criză, bugetul educaţiei ar putea creşte dacă se
acordă prioritate reformelor din domeniu atunci când se alocă fondurile
europene şi/sau dacă se extinde ponderea cheltuielilor publice la
nivelul PIB-ului şi dacă creşte ponderea educaţiei în actualul buget.
Potrivit acestora, datele bugetare trebuie adunate cu mai multă
precizie şi promptitudine şi raportate mai transparent organizaţiilor
UE, precum Eurostat, şi publicului larg şi trebuie raportate date
referitoare la buget şi cheltuielile efective, pentru a asigura
transparenţă şi responsabilizare, dar şi pentru a monitoriza absorbţia
fondurilor externe, în special a celor europene.
“Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a
investiţiei în educaţie până la 6 la sută din PIB, cum este stabilit în
Legea Educaţiei din 2011. Însă suntem conştienţi de faptul că, făcând
referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. (…)
Potrivit studiilor internaţionale, un an de şcoală în plus duce la
creşterea veniturilor cu 8-9 la sută şi la scăderea cu 8 la sută a
riscului de apariţie a unor probleme de sănătate. În general, cu cât ai
mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obţii.
Aşadar, un nivel de educaţie mai ridicat prezintă beneficii la nivel
individual. (…) Recomandarea noastră este ca România să acorde
prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare. Acest lucru ar
contribui semnificativ la reducerea disparităţilor”, a arătat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.
Opinia ministrului Remus Pricopie
Prezent la evenimentul de lansare a studiului, ministrul Educaţiei,
Remus Pricopie, a precizat că este convins că bugetul pe 2015 va fi
pozitiv şi speră ca într-o zi să ajungă la 6 la sută din PIB, dar a
menţionat că important este ca în sistem să existe stabilitate.
Ministrul Educaţiei a spus că a avut deja o discuţie cu
reprezentanţii Ministerului de Finanţe privind bugetul, însă, din
experienţa anilor trecuţi, până la finalizarea acestuia vor mai fi cel
puţin trei-patru discuţii. “În linii mari, bugetul este
conturat, se merge pe o creştere, dar este totuşi mai complicat, pentru
că au scăzut contribuţiile sociale, ceea ce va avea un impact în 2015″, a declarat Pricopie.
Potrivit ministrului Educaţiei, acordarea a 6% din PIB în 2015 pentru educaţie este o solicitare “nerealistă”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu