Faceti-va bine(330)

Urechelniţa

Denumire ştiinţifică: Sempervivum tectorum.

Denumire populară: ţâţa mielului, verzişoară.

Prezentare. Urechelniţa este o plantă erbacee perenă, meliferă. Aparţine familiei crasulaceelor. Frunzele de la nivelul solului – mari, cărnoase – sunt dispuse ca într-o rozetă.  În  general, frunzele  acestei  plante  au  formă  ovală  şi vârful  ascuţit.  În vârful plantei se află florile, de culoare roşie sau roz. Urechelniţa poate fi întâlnită în flora spontană  dar,  datorită  valorii  sale,  uneori  este  şi  cultivată. 

Faceti-va bine(329)

Untul vacii

Denumire ştiinţifică: Orchis morio.

Denumire populară: poroinic.

Prezentare. Untul vacii este o erbacee perenă a cărei înălţime nu trece decât arareori de 40 cm. Face parte din familia orhideelor. În sol formează, pe lângă rădăcini, doi tuberculi. Frunzele acestei plante sunt lanceolate, iar florile, grupate sub formă de ciorchine la vârful tulpinii, au culori diferite – purpuriu întunecat, roz, liliachiu sau alb. Plantă de pajişte, de fâneaţă, de teren înţelenit şi de luminiş de pădure, untul vacii înfloreşte primăvara, în lunile aprilie şi mai. Pentru uz medicinal se recoltează tuberculii. 

Faceti-va bine(328)

Untişorul

Denumire ştiinţifică: Ranunculus ficaria.

Denumire populară: sălăţică, grâuşor.

Prezentare. Untişorul este o mică erbacee perenă, cu o înălţime maximă de 30 cm. Face parte din familia ranunculaceelor. Frunzele, groase şi lucioase, au formă de inimă şi se consumă ca salată. La subsuoara acestor frunze se găsesc nişte bulbi care seamănă cu boabele de grâu. Florile, galbene şi strălucitoare, apar primăvara, în lunile aprilie şi mai. Untişorul poate fi găsit în tufărişuri, la marginea pădurilor, în liziere, pe soluri înţelenite – de la câmpie şi până la munte. 

Faceti-va bine(327)

Unguraşul

Denumire populară: Marrubium vulgare.

Denumire populară: bălţătură, iarbă flocoasă, gutuiţă.

Prezentare. Unguraşul, o plantă cunoscută şi sub numele de iarbă flocoasă, îşi  merită pe deplin numele. Este acoperită cu peri foarte mulţi şi foarte dezvoltaţi, mai ales pe tulpină şi pe frunze. Unguraşul este o erbacee perenă, aparţinând de familia labiatelor. La maturitate poate avea o înălţime cuprinsă între 30 şi 80 cm. Frunzele sunt aproape rotunde, au peţiolul lung şi multe nervuri. 

Faceti-va bine(326)

Ulmul

Denumire ştiinţifică: Ulmus minor; Ulmus campestris.

Prezentare.  Ulmul  este  un  arbore  ce  poate  ajunge  la  30  de  metri  înălţime. Este puternic, cu tulpina acoperită de o coajă închisă la culoare, ramificat în partea superioară,  rezistent  la  schimbări  de  temperatură  şi  la  secetă.  Aparţine  familiei amentaceelor. Frunzele, aspre şi cu multe nervuri, au formă de elipsă. Ulmul înfloreşte primăvara, înainte de a înfrunzi, aşa cum se întâmplă cu mulţi alţi arbori din pădure. Florile  au  o  nuanţă  verde-roşietică  şi  se  dezvoltă  în  mănunchiuri,  iar  fructele  sunt aripate.  Ulmul  creşte  în  pădurile  de  deal  şi  de  câmpie,  dar  şi  în  parcuri  sau  chiar singuratic, pe câmp deschis. Pentru uz medicinal, de la ulm se recoltează scoarţa, din care se face un decoct. 

Faceti-va bine(325)

Ţintaura

Denumire ştiinţifică: Centaurium umbellatum.

Denumiri populare: fierea pământului, floare de friguri, centaură.

Prezentare. Ţintaura sau centaura este o micuţă plantă erbacee, anuală, ce creşte alături de alte plante în flora spontană. Face parte din familia genţianaceelor şi are o înălţime maximă de 50 cm. Tulpina este dreaptă şi se ramifică în partea superioară, fiecare ramificaţie având în vârf inflorescenţa cu flori roşii (uneori albe). Planta are un gust amar accentuat, de unde şi numele de fierea pământului. Înfloreşte îndelung, din iunie şi până în septembrie. Fructul este o capsulă plină cu seminţe. Pentru  uz  medicinal  se  recoltează  partea  aeriană  a  plantei,  ţintaura  fiind  una dintre cele mai vechi şi mai cunoscute plante medicinale. Preparatul principal care se obţine este infuzia. 

Faceti-va bine(324)

Ţelina

Denumire ştiinţifică: Apium graveolens.

Denumiri populare: puterea bărbatului, ţelina de baltă.

Prezentare. Ţelina este o plantă erbacee bienală, aparţinând de familia umbeliferelor. Înălţimea maximă la care poate ajunge ţelina se situează în jurul a 80 cm. Ţelina are un rizom gros, aproape rotund, uneori denivelat. Frunzele sunt mari,  penate,  cu  coadă  foarte  lungă,  fiind  colorate  într-un  verde-închis, consistent, sănătos.  Florile  de  ţelină  sunt  albe.  Întreaga  plantă  are  un  miros  puternic,  specific. 

Faceti-va bine(323)

Turta

Denumire ştiinţifică: Carlina acaulis.

Denumire populară: ciurul zânelor.

Prezentare. Turta este o plantă erbacee perenă, din familia compozitelor. Se caracterizează printr-un rizom bine dezvoltat, de doi-trei centimetri grosime, şi o tulpină foarte scurtă. Frunzele, de culoare argintie, au formă ovală, fiind crestate puternic şi, totodată, „dotate” cu spini. Florile au culoarea albă şi formează un capitul, dezvoltându-se în perioada iulie-septembrie. Turta creşte în păşunile din zonele înalte, de obicei la munte. În unele ţări se găseşte şi în culturi, rizomul fiind folosit şi în alimentaţie. Pentru uz medicinal se recoltează rizomul şi rădăcinile. Perioada optimă de recoltare este primăvara sau toamna, când planta nu se află în perioada de vegetaţie. Se prepară infuzie, decoct, extracte, salate, tincturi. 

Faceti-va bine(322)

Turiţa mare

Denumire ştiinţifică: Agrimonia eupatoria.

Denumiri populare: cornăţel, buruiană de friguri.

Prezentare. La maturitate această plantă poate avea o înălţime cuprinsă între 30 cm şi un metru. Este o erbacee perenă şi face parte din familia rozaceelor. Se remarcă prin faptul că este foarte păroasă. Rizomul este de mici dimensiuni, iar tulpina are formă de nuia. Frunzele sunt mari şi dinţate. Turiţa mare înfloreşte o perioadă foarte lungă, din mai şi până în septembrie sau chiar octombrie. Florile, de culoare galben-aurie, se adună într-o inflorescenţă. Această plantă creşte laolaltă cu multe alte plante din flora spontană – pe marginea drumurilor, pe pajişti, în luminişuri de pădure, în tufărişuri şi chiar în păduri. 

Faceti-va bine(321)

Tulichina

Denumire ştiinţifică: Daphne mezereum.

Denumire populară: piperul lupului.

Prezentare. Tulichina este un subarbust din familia thimeleaceelor. Acest subarbust, bine cunoscut ca plantă otrăvitoare, este întâlnit în pădurile din zonele montane şi submontane. Are o rădăcină puternică, mult ramificată. Tulpina, dezvoltată, poate ajunge la 1,5 metri înălţime. În vârful lăstarilor se află frunzele, care au formă lanceolată. Florile au culoare trandafirie sau albă, fiind deosebit de expresive. Fructele sunt nişte bobiţe roşii, toxice. Pentru nevoi medicinale se recoltează coaja şi fructele. Coaja va fi culeasă atunci când planta se află în plinătatea dezvoltării ei, adică cu puţin timp înainte de a înflori. Preparatul cel mai des folosit în terapii cu tulichină este tinctura. 

Faceti-va bine(320)

Tuia - Arborele-vieţii

Denumire ştiinţifică: Thuja orientalis; Thuja occidentalis.

Prezentare. Tuia este un arbore înalt – poate ajunge chiar şi la 40 de metri – fiind cultivat şi în România, ca plantă ornamentală. Frunzele şi tulpinile sale răspândesc o aromă deosebită, plăcută, tonică. Frunzele, mici şi solzoase, cu o gropiţă îngustă şi alungită pe partea inferioară, rămân în permanenţă verzi, remarcându-se nu numai prin aromă, ci şi prin forma şi culoarea lor. Pentru uz medicinal se culeg frunzele, din care se prepară infuzie, decoct, tinctură.

Faceti-va bine(319)

Troscotul

Denumire ştiinţifică. Poligonum aviculare.

Denumiri populare: iarba găinilor, moţul curcanului.

Prezentare. Troscotul este o erbacee de mici dimensiuni (15-20 cm), anuală, cu tulpina ramificată şi întinsă pe pământ. Aparţine familiei poligonaceelor. Este o plantă rezistentă,  mult căutată  de  păsările  de  curte, atât  atunci  când  este  tânără  –  pentru suculenţă şi ca supliment digestiv – cât şi atunci când ajunge la maturitate – pentru seminţe. Frunzele de troscot sunt mici, cărnoase şi fragede. Florile, verzi-gălbui, au marginea petalelor tivită cu alb sau cu roşu. 

Faceti-va bine (318)

Trifoiul roşu

Denumire ştiinţifică: Trifolium pratense.

Prezentare.  Trifoiul  roşu  este  o  erbacee  perenă,  cu  o  tulpină  ce  poate  atinge până la un metru înălţime, fiind muchiată şi doar puţin ramificată. Creşte sub formă de  tufe.  Trifoiul  roşu  face  parte  din  familia  leguminoaselor.  Este  o  plantă  furajeră suculentă şi hrănitoare pentru animale şi, din acest motiv, se cultivă. Fireşte, frunzele acestei plante au forma binecunoscută a frunzei de trifoi, adică sunt trifoliate. Florile au culoarea roşie, violacee sau albăstruie, fiind grupate în capitule ovale. Trifoiul înfloreşte timp îndelungat, din mai şi până în octombrie. Creşte nu numai în culturi, ci şi în stare sălbatică – prin pajişti, fâneţe, poieni de pădure. Pentru  uz  medicinal  se  recoltează  capitulele  florale,  fără  codiţă.  Se  prepară infuzie, tinctură, decoct. 

Faceti-va bine (317)

Trifoiştea de baltă

Denumire ştiinţifică: Menyanthes trifoliata.

Denumire populară: trifoişte.

Prezentare. Trifoiştea de baltă este o erbacee perenă din familia genţianaceelor. Iubeşte umezeala şi de aceea poate fi întâlnită mai ales în mlaştini, în turbării, în locuri semiinundate. Rizomul acestei plante este dezvoltat, fiind gros, lung şi ramificat. Planta este însă de mici dimensiuni, rareori trecând de 30 cm. Frunzele sunt alcătuite din trei foliole şi au peţiolul lung. Florile au culoare roz şi apar în lunile aprilie, mai şi iunie. În 

Faceti-va bine (316)

Trei fraţi pătaţi

Denumire ştiinţifică: Viola tricolor; Viola arvensis.

Denumiri populare: panseluţă sălbatică, tâmâioară, cârligei.

Prezentare. Trei fraţi pătaţi este numele obişnuit al panseluţei sălbatice. Această plantă, aparţinând  familiei  violaceelor,  poate  fi  anuală  sau  perenă. Înălţimea  sa poate ajunge, la maturitate, la maximum 25 cm. Frunzele au formă de elipsă. Petalele florilor de trei fraţi pătaţi sunt de mari dimensiuni, rotunjite şi frumos colorate, putând fi monocrome (galbene, albe sau violete) sau într-un amestec de trei culori, de unde şi numele de trei fraţi pătaţi. Planta de trei fraţi pătaţi înfloreşte pe parcursul întregii perioade de vegetaţie. 

Faceti-va bine (315)

Trandafirul

Denumire ştiinţifică: Rosa centifolia.

Denumiri populare: trandafir de grădină, roză. Numele curent al acestui trandafir este trandafirul de dulceaţă.

Prezentare. Trandafirul este o plantă perenă şi se prezintă sub formă de arbust. Face parte din familia rozaceelor, fiind una dintre cele mai răspândite şi mai cunoscute plante.  În  prezent,  în  lume  se  cultivă  peste  20.000  de  soiuri  de  trandafir.  Partea medicinală a trandafirului sunt petalele, din care se prepară infuzie şi sirop. 

Faceti-va bine (314)

Traista ciobanului

Denumire ştiinţifică: Capsella bursa pastoris.

Denumiri populare: buruiană de friguri, coada pisicii.

Prezentare. Traista ciobanului este o plantă erbacee din familia cruciferelor. Este anuală  sau  bienală,  cu  tulpină  dezvoltată  şi  rădăcini  puternice.  Frunzele  au  forme diferite, cele de la nivelul solului fiind dispuse în rozetă. Înălţimea plantei trece de 60 cm, uneori ajungând chiar şi la un metru. Florile sunt adunate într-o inflorescenţă. Traista ciobanului are o foarte lungă perioadă de înflorire – din martie şi până în noiembrie. 

Faceti-va bine (313)

Toporaşii

Denumire ştiinţifică: Viola odorata.

Denumiri populare: tămâioară, zambilă de grădină, viorea.

Prezentare. Sub denumirea de toporaşi identificăm o mică şi sensibilă plantă de primăvară ce aparţine familiei violaceelor. Această plantă are un rizom scurt şi destui de subţire, din care se dezvoltă rădăcini, stoloni şi frunze reniforme cu peţiolul lung. Florile au o codiţă lungă, culoare violetă, rareori albă, roză sau albastră, şi miros foarte plăcut. Apar în lunile martie şi aprilie. Toporaşii cresc prin rariştile şi poienile pădurilor de foioase, tufărişuri, fâneţe, pajişti. Pentru nevoi medicinale se recoltează rizomii, împreună cu rădăcinile. Valoare medicinală au, însă, şi frunzele şi florile. Se prepară infuzie, cataplasme, sirop, suc, pulbere, poţiuni, decoct. 

Faceti-va bine (312)

Teiul

Denumire ştiinţifică: Tilia tomentosa.

Denumiri populare: teiul argintiu, teiul alb, teiul văratic.

Prezentare. Teiul alb este un arbore înalt – poate atinge şi înălţimea de 30 de metri. Aparţine familiei tiliaceelor. Lemnul său are culoare alb-ro şietică, fiind uşor şi omogen. Coroana teiului este bogată şi plină de ramuri. Frunzele au conturul inimii şi sunt peţiolate. Florile, alb-gălbui, sunt melifere şi plăcut mirositoare, mierea de tei fiind un aliment excepţional. 

Faceti-va bine (311)

Tătăneasa

Denumire ştiinţifică: Symphytum officinalis.

Denumiri populare: tătăneaţă, barba tatei, iarbă întăritoare.

Prezentare.  Tătăneasa  este  o  plantă  erbacee  dezvoltată,  aparţinând  familiei boraginaceelor. Tulpina este rămuroasă şi acoperită cu peri. De fapt, întreaga plantă este apărată de o reţea puternică de peri. Frunzele sunt mari şi alungite, suprafaţa lor  fiind  aspră.  Florile  au  culoarea  roşie  spre  violaceu.