Trifoiul roşu
Denumire ştiinţifică: Trifolium
pratense.
Prezentare. Trifoiul
roşu este o
erbacee perenă, cu
o tulpină ce
poate atinge până la un metru
înălţime, fiind muchiată şi doar puţin ramificată. Creşte sub formă de tufe.
Trifoiul roşu face
parte din familia
leguminoaselor. Este o
plantă furajeră suculentă şi
hrănitoare pentru animale şi, din acest motiv, se cultivă. Fireşte, frunzele acestei
plante au forma binecunoscută a frunzei de trifoi, adică sunt trifoliate.
Florile au culoarea roşie, violacee sau albăstruie, fiind grupate în capitule
ovale. Trifoiul înfloreşte timp îndelungat, din mai şi până în octombrie. Creşte
nu numai în culturi, ci şi în stare sălbatică – prin pajişti, fâneţe, poieni de
pădure. Pentru uz medicinal
se recoltează capitulele
florale, fără codiţă.
Se prepară infuzie, tinctură,
decoct.
Substanţe active importante: mucilagii, saponozide,
ulei esenţial, flavone.
Întrebuinţări. Preparatele din flori de
trifoi roşu sunt recomandate în deranjamente stomacale şi intestinale, fiind
sedative şi laxative şi, totodată, un regulator al traficului gastro-intestinal.
Aceste preparate mai sunt indicate în afecţiuni ale prostatei, afecţiuni ale
căilor respiratorii, osteoporoză, boli de rinichi, spondiloză. Descoperiri
recente arată că preparatele de trifoi roşu sunt şi un agent de stimulare a
imunităţii organismului. Trifoiul roşu are, deci, proprietăţi
sedative, antiseptice, antiinflamatoare, diuretice, mineralizante.
Trifoiul alb (Trifolium
repens) este, de
asemenea, o leguminoasă
perenă, cu lăstarii mai
puţin puternici şi
ceva mai mici
decât cei ai
trifoiului roşu, cu
flori albe, având aceleaşi
utilizări – deci ca plantă furajeră şi ca plantă medicinală.
Alte specii de
trifoi: trifoiul de munte (Trifolium montanum), trifoiaşul (Trifolium campestre).
şi aceste specii au proprietăţi medicinale asemănătoare cu ale trifoiului roşu,
precum şi cu ale trifoiului alb.
 |
| Trifoiaşul |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu