Turta
Denumire
ştiinţifică: Carlina acaulis.
Denumire
populară:
ciurul zânelor.
Prezentare. Turta
este o plantă erbacee perenă, din familia compozitelor. Se caracterizează printr-un rizom bine dezvoltat, de doi-trei centimetri
grosime, şi o tulpină foarte scurtă. Frunzele, de culoare argintie, au formă
ovală, fiind crestate puternic şi, totodată, „dotate” cu spini. Florile au
culoarea albă şi formează un capitul, dezvoltându-se în perioada
iulie-septembrie. Turta creşte în păşunile din zonele înalte, de obicei la munte.
În unele ţări se găseşte şi în culturi, rizomul fiind folosit şi în
alimentaţie. Pentru uz medicinal se recoltează rizomul şi rădăcinile. Perioada optimă
de recoltare este primăvara sau toamna, când planta nu se află în perioada de
vegetaţie. Se prepară infuzie, decoct, extracte, salate, tincturi.
Întrebuinţări. Plantele medicinală renumită,
turta este considerată, cel puţin în Occident, o plantă miraculoasă. Rădăcinile
şi rizomul acestei plante sunt consistent aromatizate. Preparatele obţinute din
rizomul şi rădăcinile de turtă au proprietăţi diuretice, laxative, sudorifice,
antibacteriene, antiinflamatoare. Au şi proprietatea de a face poftă de
mâncare, de a stimula sucurile gastrice. Preparatele din turtă sunt uşor de
utilizat, fiind eficiente în afecţiuni gastro-intestinale, boli renale şi ale
căilor urinare, boli ale ficatului şi, mai ales, în disfuncţionalităţi ale
bilei, parazitoze intestinale, blocaje musculare, febre, tuse, răni şi ale afecţiuni
ale pielii datorate agresiunii factorilor externi, colici abdominale. Extractele
din turtă au întrebuinţări şi în industria farmaceutică, intrând în compoziţia
unor medicamente. şi în industria farmaceutică, intrând în compoziţia unor
medicamente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu