Autocritica lui Hasek

Cel mai mare scriitor ceh — Jaroslav Hasek

Ţinînd seama de faptul că în conferinţele mele în care am înfăţişat istoria luptei Partidului pentru progresul paşnic în limitele legii m-am referit nu odată la persoana mea, socot cu cale să las la o parte modestia, care nu-şi are locul aici, şi în faţa întregii opinii publice să purced în mod demn la o severă dar imparţială autocritică.

În calitatea mea de conducător şi candidat al partidului mai sus pomenit, mă simt dator să fac o cît mai obiectivă dar şi atotcuprinzătoare apre­ciere a poziţiei şi acţiunilor mele, pentru ca nu cumva vreuna din admirabilele trăsături ale carac­terului meu să scape cuiva din vedere. Vă rog să mă credeţi că au fost în viaţa mea momente cînd, entuziasmat de vreo realizare personală, m-am tre­zit şoptindu-mi de unul singur: 

Hasek calare prin Praga

Trei milenii de umor (11)

Pe vremea cînd nu era decît farmacist, Theodor Fontane a găsit o nouă gazdă. În prima dimineaţă, după ce a servit micul dejun, el i-a zis gazdei sale:

    —  Stimată doamnă, dacă ce-am băut eu acum a fost cafea, atunci începînd de mîine doresc ceai. Dacă însă a fost ceai doresc de acum înainte cafea!

Cei 13 si misterul (23)

Băiatul se trezi devreme. Cînd deschise ochii, micii săi prieteni, ghemuiţi în jurul lui, îl priveau cu chipurile răvăşite de tulburare.

—  Ce s-a întîmplat?

—  A dispărut pluta cu Invincibilul Ş şi Petcu cel Blînd. De la noi lipseşte Jeff, rosti Porthos cuprins de panică.

Băiatul sări ca ars şi se duse să cerceteze funiile. Acestea se vedea bine că fuseseră roase. Dick îşi aminti că la un moment dat, noaptea, simţise o zgîlţîitură puternică şi conchise că pluta cealaltă, dacă se desprinsese atunci, acum trebuia să fie departe de a lor.

Patrate magice (2)

Ziceam ca in urmatoarea postare o sa va invat cum se poate construi un patrat magic.

Pentru asta insa, este nevoie sa va amintiti ce sunt alea progresiile aritmetice. Pentru ca numerele din interiorul unui patrat magic se afla intotdeauna in progresie aritmetica. Uitati-va la patratul acesta:

Faceti-va bine (241)

Pochivnicul

Denumire ştiinţifică: Asarum europaeum.

Denumiri populare: popâlnic, piperul lupului.

Prezentare. Pochivnicul este o erbacee perenă, de mici dimensiuni, din familia aristolochiaceelor. Rizomul acestei plante este târâtor, iar tulpina aeriană – dreaptă şi scurtă. Frunzele sunt mari, în număr de două, şi au formă de rinichi. În vârful tulpinii se află floarea, de culoare grena. Pochivnicul creşte în locuri umede, pe soluri bogate în calcar. Rizomul şi frunzele sunt partea din planta de pochivnic care prezintă interes din punct de vedere medicinal. În anumite condiţii, rizomul se macină şi se obţine o pulbere, necesară preparării unei infuzii. Alte preparate obţinute din pochivnic: praf de strănutat (în combinaţie cu pulberi de la alte plante medicinale), sirop expectorant, pulbere de rizomi.

Robinson Crusoe repovestit

In 1731, pe vremea asta, se stingea Daniel Defoe, autorul celebrului roman Robinson Crusoe. 

In 1971, asadar dupa 240 de ani, romanul lui Defoe era repovestit de tanarul RB, asa cum se poate vedea in pozele de mai jos.

In 2013, dupa 282 de ani, de la plecarea lui Defoe, si la 42 de ani de la repovestirea din 1971, batranul RB urca pe blogul lui acea repovestire, mai importanta pentru el decat insusi romanul.

Asadar Defoe si-a scris romanul pentru a fi citit de tanarul RB dupa 240 de ani, iar tanarul RB a asternut in caietul sau repovestirea romanului lui Defoe pentru a fi recitita dupa 42 de ani. Sare in ochi coincidenta 24 - 42, care este, desigur, intamplatoare.

Un copac cu flori

Din povestile lui Woody Allen(3)

O privire asupra crimei organizate

    Nu e nici un secret că în America încasările organizațiilor criminale sunt de peste patruzeci de miliarde de dolari pe an. Suma e destul de profitabilă, mai ales dacă ținem cont că Mafia cheltuiește foarte puțin pe rechizite. Surse de încredere ne confirmă că, anul trecut, Cosa Nostra nu a investit în rechizite personalizate mai mult de șase mii de dolari, și chiar mai puțin pentru capse. Mai mult decât atât, tipii au o singură secretară care dactilografiază totul și numai trei camere pentru sediu, pe care-l împart cu Studioul de Dans Fred Persky.

Suferintele tanarului Werther (7)

                                                                                               20 ianuarie

Trebuie să-ţi scriu, dragă Lotte, de aici, din odăiţa unui han de ţară, în care m-am refugiat din pricina unei vijelii. Cât timp am stat la D..., în acest târg păcătos, printre oameni străini, cu totul străini de inima mea, n-am avut nicio clipă, niciuna, în care inima mea să-mi poruncească să-ţi scriu. Şi acum, în căsuţa asta, în singurătatea asta, în această izolare, când zăpada şi grindina lovesc iarăşi cu furie în fere­struica mea, acum primul meu gând către tine se îndreaptă. Cum am intrat, mi-a venit în minte chipul tău, amintirea ta, o, Lotte!, atât de sfântă, atât de caldă! O, Doamne! Prima mea clipă fericită, iarăşi!

Peisajele lui David Muench (10)

Cei 13 si misterul (22)

Adormiră pe rînd cu toţii. Plutele lunecau cuminţi pe rîu şi întunericul creştea. Invincibilul Ş îl supraveghea atent pe Petcu cel Blînd care rodea încetişor funiile. Peste puţin timp, cei doi reuşiră să se desprindă de pluta băiatului şi porniră cu mare viteza înainte. În acel moment, indivizii simţiră o zdruncinătură şi se treziră. Dar cum nu puteau desluşi nimic în beznă şi cum pluta lor îşi reluă drumul firesc, se culcară şi adormiră din nou.

Jeff, care şedea pe margine, căzu de pe plută şi se pomeni în apă. Buimăcit de somn, nu-şi dădu seama ce se întîmplase şi, cînd strigă după ajutor, echipajul era departe.

Înotă din răsputeri, luptîndu-se cu valurile şi de abia reuşi să se agaţe de un bolovan uriaş ce ieşea pe jumătate din apă. Dîrdîind de frig, ud pînă la piele, Jeff se gîndi că nu i-ar strica puţină gimnastică. După ce epuiză toate exerciţiile învăţate, încercă şi cîteva figuri de balet. Dar se încălzi aşa de tare, încît fu nevoit să mai facă o baie să se răcorească.

Trei milenii de umor (10)

Thackeray candida în alegerile pentru parlament. Într-o zi l-a întîlnit pe contracandidatul din circumscripţia lui electo­rală. Au discutat amical, iar la despărţire celălalt a încheiat astfel:

—    Doresc să învingă cel mai bun!

Thackeray a răspuns c-o reverenţă:

—    Oh, asta, sincer, n-o doresc!

Faceti-va bine (240)

Plopul negru

Denumire ştiinţifică: Populus nigra.

Denumire populară: plop plutaş.

Prezentare. Plopul aparţine familiei salicaceelor şi este unul dintre cei mai înalţi arbori din România. Tulpina sa este dreaptă şi puternică, iar ramurile sunt apropiate de tulpină. Coaja este cenuşie-argintie, iar frunzele, cu peţiol lung, sunt ovale şi uşor lanceolate. Florile au formă de amenţi (mâţişori). Plopul înfloreşte în lunile martie şi aprilie. 

Patrate magice (1)

Daca tot am vorbit de magia numerelor, mi-am adus aminte ca atunci cand am scris despre Dürer am promis ca voi povesti cate ceva despre patratele magice. Asa ca o sa ma tin chiar acum de cuvant.

Unul dintre cele mai simple patrate magice posibile este cel din figura:

Fig1

Tainica și incredibila legătură dintre Ingrid Bergman și Shakespeare

Fiind azi ziua lui Shakespeare, n-aveam cum să nu observ că el s-a născut şi a murit pe 23 aprilie. Mai există, desigur, şi alte persoane celebre cărora li s-a întâmplat să se nască şi să moară în aceeaşi zi. Una dintre ele este faimoasa actriţa Ingrid Bergman (29 august).
Să facem puţină "numerologie", în cazul asta chiar merită:

Povestiri dupa piesele lui Shakespeare (1)

Furtuna

A fost odată o insulă în mijlocul mării, pe care nu se aflau alţi locuitori decât un bătrân pe nume Prospero, cu fiica sa Miranda, o fată nespus de frumoasă. Venise în insula accea din fragedă copi­lărie, încât nu-şi amintea să fi văzut alt chip omenesc afară de cel al tatălui său.

O poveste politista a lui Cehov

Chibritul suedez  

I

În dimineaţa zilei de 6 octombrie 1885, un tânăr bine îmbrăcat intră în biroul şefului poliţiei sectorului doi din judeţul X şi declară că stăpânul lui, sub­locotenentul de cavalerie în retragere, Marc Ivanovici Cliauzov, fusese asasinat. Tânărul era galben la faţă şi părea foarte tulburat. Mâinile îi tremurau, iar în ochi i se citea groaza.

— Cu cine am onoarea să vorbesc? îl întrebă şeful de poliţie.

— Psekov, administratorul lui Cliauzov. Agronom şi mecanic.

Sosind la faţa locului cu Psekov şi cu martorii aduşi pentru a fi de faţă la constatare, şeful poliţiei văzu îmbulzindu-se în faţa pavilionului locuit de Cliauzov lume multă. Vestea omorului făcuse ocolul împreju­rimilor cu iuţeala fulgerului şi, fiind şi zi de sărbă­toare, oamenii din toate satele învecinate dăduseră fuga la conac. Era o hărmălaie de nedescris. Ici colo, se vedeau feţe plânse. Uşa iatacului lui Cliauzov era încuiată pe dinăuntru. Cheia rămăsese în broască.

Din povestirile lui Dürrenmatt(8)

Cîinele

Încă din primele zile după sosirea mea în oraş, am întîlnit în mica piaţă din faţa primăriei cîţiva oameni stînd în jurul unui individ zdrenţăros, care citea cu voce tare din Biblie. Cîinele care era cu el şi care îi stătea culcat la picioare, l-am observat abia mai tîrziu, fiind uimit că un animal atît de uriaş şi de înspăimîntător nu mi-a atras pe loc atenţia, cu atît mai mult cu cît avea o blană netedă şi transpirată, de un negru închis. Ochii îi erau gălbui ca pucioasa şi, cînd şi-a des­chis botul uriaş, am observat cu groază că avea colţi de aceeaşi culoare; nu semăna cu niciuna dintre fiinţele vii. N-am mai putut suporta priveliştea giganticului ani­mal şi mi-am îndreptat din nou privirea spre predicator: era scund de statură, cu hainele atîrnîndu-i în zdrenţe pe corp; pielea însă, care i se vedea prin rupturile hai­nelor, nu era murdară, iar veşmîntul lui zdrenţuit era şi el deosebit de curat. Biblia, a cărei legătură era îm­podobită cu aur şi diamante, părea să fie foarte pre­ţioasă.

Peisajele lui David Muench (9)

Trei milenii de umor (9)

Balzac îşi batea veşnic capul cu întreprinderi despre care presu­punea că l-ar îmbogăţi peste noapte. Într-o zi l-a întîlnit pe amicul său, pictorul Monnier, şi a început să-i povestească:

— În sfîrşit! Evrika! Am găsit un mijloc eficace de îmbo­găţire. Încep o afacere serioasă şi încă ce serioasă!  O să vînd floricele de porumb! Nu rîde. Am fost recent prin Austria şi-am văzut acolo ce afacere minunată poate fi asta. Acolo nu e prînz la care să nu fie floricele şi vin de Tokay. Vreau să introduc şi la Paris obiceiul acesta. Sunt sigur că publicul parizian se va îmbulzi cînd va vedea firma „Honore de Balzac, scriitor de romane şi vînzător de floricele". Ce cîştig mă aşteaptă! Ia să fac un calcul: dacă la fiecare franc îţi rămîn şaptezeci de centime, atunci la o sută de franci cîştig  şaptezeci de franci, la o sută de mii de franci şaptezeci de mii, la o sută de milioane, şaptezeci de milioane...