Cei buni și cei răi

A fost o vreme în care îmi închipuiam că lumea se împarte în două categorii: buni și răi față de mine și principiile mele. Adică ăia buni erau exclusiv buni și ăia răi exclusiv răi - în raport cu persoana mea. Cu ăia buni puteam să fac orice, să rezolv, să clădesc, cu aia răi nu puteam să fac nimic în nicio împrejurare. Mă vedeam înconjurat, mai pe scurt, de îngeri și demoni. Și credeam că atunci când e ceva de rezolvat, dificultatea nu constă în găsirea soluției ci în accederea la ăia buni, care puteau rezolva orice, pentru că, după cum se știe, binele învinge întotdeauna.

O poezie de-a lui Nichita

Tu pluteşti ca un vis de noapte
deasupra sufletului meu.
Iţi sprijini tâmpla
de inima mea ca de o piatră roşie,
şi aştepţi să-ţi spun numele
tuturor lucrurilor
pe care eu am isprăvit de mult
să ţi le mai spun.
Gura mea e-n tăcerea cea mai desăvârşită,
înclinată ca mătasea unui steag
într-o zi fără vânt.
O, nu pleca nicăieri!
Îmi voi rupe inima cu un singur gest
al mâinii,
ca să răsară durerea care ştie
numele durerii,
ca să răsară dragostea mea de bărbat
care ştie numele tău ciudat, de femeie.

Faceti-va bine (69)

Coriandrul

Denumire știinţifică: Coriandrum sativum.

Denumiri populare: piper alb, pucioasă.

Prezentare. Coriandrul este o plantă anuală care se cultivă. Poate ajunge până la înălţimea de un metru. Are o tulpină puternică, aproape lemnoasă și flori sub formă de umbelă, colorate în alb sau roz. Coriandrul face parte din familia umbeliferelor. Se cultivă pentru seminţe, care pot fi utilizate în terapii sau în bucătărie și industrie. Pentru nevoi medicinale se prepară o infuzie.

Substanţe active importante: uleiuri eterice, amidon, substanţe minerale.

Întrebuinţări. Coriandrul este un foarte bun stimulator al activităţii stomacului și intestinelor (carminativ), fiind aplicat în tratarea lipsei de poftă de mâncare, dispepsii digestive, balonări abdominale, dar și în calmarea durerilor intestinale. Având acţiune vermifugă, se folosește în combaterea viermilor intestinali. Coriandrul este cunoscut și ca un bun tonic al sistemului nervos.

Ispravile lui Pacala (7)

Caprele popii

Dimineaţ-abia-ncepură zorile să se arate,

Popa iese-n pragul tinzii: — Ei! acum... ştii ce, argate?

Mergi de-mi ad-un car de lemne! Din pădure vii doar mâine.

Pân-atunci, merinde, iacă! eu îţi dau: un caş şi-o pâine.

Dar când vii, întreagă pâinea s-o aduci, — şi caşu-ntreg;

Ne-ncepute, pe-amândouă! Înţelegi tu?

— Înţeleg.

Şi punând în car merindea, mai punând şi o secure,

A-njugat Păcală boii şi-a pornit-o-nspre pădure.

Mici poeme in proza ale lui Baudelaire (3)

Crezul artistului

Cât de pătrunzător e sfârşitul zilelor de toamnă! O! Pătrunzător până la durere, căci sunt anumite senzaţii delicioase al căror vag nu înlătură intensitatea; şi nu este vârf mai ascuţit ca al infinitului.

O plansa

Din vremea in care Maria mergea la un curs de egiptologie (da, chiar mergea, era un curs pentru copii), a aparut o plansa din care nu pot trage decat concluzia ca Anubis are ceva cu mine - prea se iveste cand din amintiri, cand din carti, cand din activitati ale Mariei. Uite:

Mici intamplari cu animale (14)

Scăpare la om (4)

În luna mai a anului 1934, o echipă de săteni din comuna Viştea de Sus (raionul Făgăraş) lucra la repararea unui drum, care trecea jos printre semănăturile de pe şesul Oltului, prin apropierea satului. Zăresc deodată un ţap de capră neagră, care vine spre ei în fugă, se apropie şi rămîne pe loc la o dis­tanţă mică. Oamenii rămîn miraţi, văd îndată că biata vietate este istovită de puteri în aşa măsură încît abia se ţine pe picioare, apoi se culcă.

Cu Maria la schit

Am gasit pozele de la schit, cu Maria si parintele Ioanichie. Uite:

Visul lui Ioanichie

Aflu din presă că s-a stins părintele Ioanichie - supranumit "Ultimul pustnic al Bucegilor". Dumnezeu să-l odihnească. L-am cunoscut bine și am fost unul dintre cei care au ajutat cât au putut la împlinirea visului acestui călugăr de a avea un schit în munți. Totul a început prin anii 90, când eu am intrat în viața publică. Eram vicepreședinte al unei grupări ecologiste, aveam un birou și cunoșteam toate oficialitățile. În plus, frecventam, împreună cu Luminița, Mănăstirea Sinaia - nu lipseam de la nicio liturghie. Acolo l-am cunoscut pe Ioanichie Șomcutean, care vorbea despre un schit pe care l-ar conduce el în păduri, undeva sus, unde să fie departe de lume. La vremea aia citeam foarte mult despre părinții pustiei, sihaștri, isihaști, liniștire etc. Ideea lui Ioanichie m-a cucerit și i-am propus să-l ajut.

Faceti-va bine (68)

Colăceii babei

Denumire știinţifică: Malva silvestris; Malva rotundifolia.

Denumiri populare: nalbă sălbatică, nalbă de pădure.

Prezentare. Planta numită colăceii babei este bienală sau perenă și face parte din familia malvaceelor, fiind una dintre multele specii de nalbă. Rădăcina acestei plante este puternică, are culoare albă și este consistentă, cărnoasă. Poate crește până la 1,25 metri înălţime, tulpinile fiind păroase. Frunzele au formă de rinichi și cuprind mai mulţi lobi, maximum șapte. Florile sunt mari și au o culoare plăcută, roșu spre violaceu. 

Defectarea

Senatorul PNL Teodor Melescanu a fost nominalizat seful SIE, in locul lui MRU. Carevasazica, unul dintre cei mai importanti oameni ai lui Crin Antonescu, a acceptat postul oferit de Basescu. Crin Antonescu a cerut excluderea lui din partid, excluderea s-a infaptuit. Ce se poate deduce de aici? Un singur lucru: incepe batalia grea de tot. Nu stiu cu ce poate riposta USL la aceasta grea lovitura. Radu Tudor (zis la vrajeala comentator militar), pe un post de-al Varanului, spune ca "odata cu numirea lui Melescanu la SIE, acestuia ii inceteaza detasarea in politica". 

Talanţii

Şi mai este (împărăţia cerurilor) ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. 

In casa bunicilor (1)

NINGE NAIV.

Poate că pe o fereastră aburită, un deget mic a desemnat o căsuţă cu o uşă, două ferestre şi hogeacul din care iesă codiţa unui cârlionţ de fum. Satul fulgilor e numai în ochii copiilor.

Geamul e o filă veche din cartea îngerilor.

Aşa începe iarna: într-o dimineaţă albă, cu copaci moşnegi şi alţii copii.
BUNICUL A FOST, BUNICA ESTE

E teribilă casa bunicilor!

Uf! De câte ori trebuie să se ducă la bunici cu părinţii, copiii se uită chiorâş unul la altul, strâmbă din buze, dau din cap, şi sunt ca zmeele descălecate de pe vânturi şi arestate în dulap, cu cozile înfăşurate, sfoara depănată şi zbârnâitoarea mută.

Mânile trebuie să fie curate şi dulci la pipăit, unghiile tăiate, părul pieptănat - dar nu cu mânile - hainele periate, ghetele lustruite.

- Să nu vorbiţi tare şi neîntrebaţi, să nu râdeţi prosteşte, să nu puneţi mâna pe lucruri, să nu v-atingeţi de pisici, să nu faceţi obrăznicii...

- Atunci ce să facem?

- Să fiţi cuminţi.

Clasa II

Intoarcerea de la Sinaia cu un tren numit Inter Regio 1621 a durat 12 ore. Cu masina rareori sar de 7. Dar deh, parca e mai bine sa poti face linistit un chef pana la 5 dimineata si sa nu stai stresat toata ziua ca te opreste vreun echipaj si te pune sa sufli in fiola. 

Pana la Sinaia m-au dus Dana si Gogol, care erau invitati acolo la o taiere de motz. In asteptarea trenului, am stat la o cafea intr-un barulet destul de cochet, o adevarata surpriza - adevarul e ca nu te astepti sa vezi altceva decat o taverna sinistra, tinand cont de lumea care misuna pe-acolo. Inauntru, pe pereti, cateva imagini cu gara veche si foarte veche:

Un portret

Ia uite cum mă vedea Maria pe vremea când începea să deseneze:

Un articol al lui Petre Barbu

Deschide fereastra

Dragă telespectatorule,

Îndrăznesc să te întreb ce-ai ajuns de când te uiţi la televizior, zi de zi, an după an. Un om mai bine informat, un om împlinit sau un om modern, cum pretind televiziunile noastre? Nu, ai ajuns un fel de zombi! Uită-te la tine cum îţi începi conversaţiile cu vecinii de palier: „Am văzut aseară la Dan Negru...", „Mâine va fi ger, au anunţat ăştia de la Realitatea...", „Ce-am mai râs la Badea...", „Băsescu a zis la TVR 1..." sau „Boc a greşit, am văzut la Antena 3..." Toate frazele tale conţin „sursa", dar nu pentru că eşti scrupulos, ci pentru că

Pe terasa la Gogol

La Breaza, vineri si sambata, am prins doua zile incredibile. A fost atat de cald incat am stat afara, ca vara, sa bem un pahar de vin. Au iesit mustele, m-a bazait o albina. Iar in curte, sub zapada, am vazut ghiocei. Am stat apoi minute bune cu ochii inchisi si fata in bataia soarelui, retraind, la un moment dat, sentimentul de libertate deplina pe care l-am avut acum niste ani in Alpi, sus, unde intoarce acvila. Mai tarziu, Gogol a stat si ne-a citit cu voce tare, mie si lui Max, din Chaucer. Uite:

Vinul in aer liber

Arta si artistii ei (14)

Mici intamplari cu animale (13)

Scapare la om (3)

Iarna din 1939—1940 a fost deosebit de grea. Geruri aspre, zăpezi mari, lupi mulţi — mai ales jivinele muntelui au dat veacului rău haraci de vieţi multe. într-o zi din acea iarnă grea un ţăran din comuna Ibaneşti de sub Munţii Gurghiului s-a pomenit în curtea lui cu un cerb. Era cerb în vîrsta bărbăţiei, puternic în coarne, mare în trup, însă foarte slăbit.

Postul Pastelui

Luni incepe Postul Pastelui. El este tinut de catre credinciosi pana in data de 14 aprilie. In toata aceasta perioada, ei nu mananca decat legume si fructe. Calugarii din manastiri tin postul inca si mai aspru: de luni pana vineri inclusiv, mananca fara untdelemn, iar in ultimele doua zile nu mananca nimic si nu beau nici apa. Ma gandesc ca nu prea ai ce manca daca nu folosesti niciun fel de grasime. Poate doar supe si ciorbe, paine goala, cartofi fierti care nu aluneca pe gat...

Ideea este ca macar odata in viata un om ar trebui sa incerce experienta asta. Pana la urma ce te poate costa sa incerci? Daca dupa ce trece postul constati ca te-ai vindecat de vreo boala? Daca te trezesti ca ai o intelegere noua a lucrurilor? 

Eu ma gandesc demult sa incerc o astfel de experienta. Poate ce nu e timpul trecut. Poate incep chiar de luni.