Mici intamplari cu animale (85)

La 28 ianuarie 1940 era ger aspru şi zăpadă mare. Hoină­ream cu sania prin apropierea mănăstirii Căldăruşani, nu de­parte de Bucureşti. În lipsa altui vînat mai ales, împuşcasem la ciori. Un ţăran pe care l-am întîlnit mă întrebă dacă nu cumva aş avea plăcere să împuşc nişte „lişite de cele mici" - înainte cu cîteva zile văzuse vreo patru-cinci pe valea Pociovaliştea, într-un loc zis Podul Buzeştei, unde apa nu îngheaţă niciodată. Lişiţa nu-i vînat de soi şi în altă vreme nu m-ar fi ispitit. Dar acum în cap de iarnă să fie lişiţe, şi încă un soi ciudat, „de cele mici"!

Lupta cu viața

Se zice că nimeni nu poate să câștige în lupta cu viața, care e mult prea puternică pentru a i te putea opune. Sensul e că orice ar vrea omul să facă, dacă viața hotărăște altfel, iese cum vrea ea. De câte ori nu am auzit de întâmplări nefericite din cauza cărora toate planurile cuiva au fost date peste cap... Cum ziceau versurile unui cântec pe care-l fredonam când eram copil: „Unul ar fi vrut să are/ Și să se însoare-n sat/ Dar l-a prins războiu-n gheare/ Și de-atunci n-a mai arat”.

Idei constructive

Din povestile lui Emil Garleanu (6)

Ucigaşul

Ieşeam de pe sala întunecoasă şi umedă a tribunalului. Eram cu un avocat, un vechi prieten al meu. Cum străbăteam cu greutate prin împestriţătura de oameni pe care patimile şi ura îi poate aduna la un loc, trecu repede, prin faţa noastră, un condamnat, urmat de santinelă. Condamnatul, un domn foarte bine îmbrăcat, ţinea batista la ochi şi plângea cu sughiţuri.

Prietenul mi-l arătă şi-mi zise: 
— Uite-l, a dat foc, pentru ca apoi să fie despăgubit, a lăsat pe drumuri nu ştiu câte familii, şi acuma, când se duce pe un an la puşcărie, plânge ca o muiere.

Aventurile lui Cepelică (22)

Cepelică   face   cunoştinţă   cu   păianjenul poştaş

Nu! N-are nici un rost să vă mai amăgesc: între cei doi stîlpi cărămizii ai porţii nu s-a ivit niciodată o cîrpă sau o băsmăluţă albă. S-a ivit în schimb o întreagă divizie de Lămîiaşi, prospăt sosiţi din capitală, şi prie­tenilor noştri nu le mai rămase altceva de făcut decît să se predea sau s-o ia la fugă.      

Cepelică încercă o retragere prin pivniţă, dar găsi tunelul ce ducea spre pădure tăiat de trupele prinţului.

De unde aflaseră secretul gangului subteran? Nu vă pot ascunde nici acest lucru: de la Mazăre. Văzînd că totul e pierdut, avocatul dezertase la duşman de frică să nu fie spînzurat a doua oară.

Albinosi

Albinosii... pe mine ma infricoseaza oarecum...parca n-ar fi din lumea noastra.

Păşunile Raiului (3)

Trei

Edward Wicks trăia la Păşunile Raiului, într-o căsuţă mohorîtă de pe marginea unui drum mai lăturalnic. In spatele casei se întindeau o livadă de piersici şi o mare grădină de zarzavat. In vreme ce Edward Wicks se îngrijea de piersici, nevasta şi cu fata lui cea frumoasă munceau în grădină şi culegeau mazăre, fasole verde şi căpşuni timpurii, pentru a fi duse şi vîndute la Monterey.

Faceti-va bine (157)

Lichenul de stejar

Denumire ştiinţifică: Everina prunastri.

Prezentare. Lichenul de stejar este un tal care se prinde de arborele gazdă cu un disc adeziv. Seamănă cu o tufă mai mică, este flexibil şi are o lungime maximă de 10 cm. Are culoare cenuşie sau cenuşie-verzuie, depinde de anotimp. Lobii sunt ca nişte benzi înguste. Acest lichen poate fi întâlnit nu numai pe scoarţa stejarului, ci şi pe cea a fagului, aninului, mesteacănului, teiului şi chiar pe scoarţa pomilor fructiferi, precum şi pe stânci sau pietre. Pentru uz medicinal se culege talul.

Întrebuinţare. Lichenul de stejar are proprietăţi medicinale de excepţie – poate bloca, poate inhiba, două boli grave: difteria şi tuberculoza. Tratamentul cu talul acestui lichen are o mare valoare antibiotică. Din lichenul de stejar se extrage un ulei volatil, utilizat în industria cosmetică.

Flohmarkt(3)

Ziceam ca sunt multe personaje interesante pe la piata de vechituri de aici, din Hanovra. Cand aproape sa ies, l-am vazut pe unul dintre tipii cei mai neobisnuiti: gras, diform chiar, trebaluia langa un stand plin ochi cu viniluri, toate - cel putin toate pe care le-am vazut eu - cu muzica de prin anii 70, adica cea mai buna muzica din cate se pot imagina vreodata. Nu glumesc: aia e muzica! Presupun ca la fel zic cei de 40 de ani despre muzica anilor 80. Wrong! Muzica adevarata e aia din anii 70, punct. Daca imi dovedeste cineva ca nu e asa, o sa aiba de-a face cu mine!

Povesti cu si despre sex(4)

Cicely Bolden, de 28 de ani, a început să se întâlnească cu Larry Dunn în urmă cu câteva săptămâni. Însă abia seara trecută s-a apucat să îi spună adevărul despre ea. Femeia era infestată cu virusul HIV, şi cu toate astea nu s-a protejat în timpul actului sexual.
Când a aflat asta, Larry i-a tăiat gâtul cu un cuţit de bucătărie. Ajunşi la faţa locului, poliţiştii l-au dus pe tânăr la audieri, iar potrivit anchetatorilor Larry ar pleda nevinovat, deoarece consideră că totul a fost făcut în legitimă apărare.

Asta-i stirea, asa cum apare pe un site oarecare. 

Mici intamplari cu animale (84)

Au iernat la noi...

Prepeliţa-mamă din mişcătoarea povestire a lui I. Al. Brătescu-Voineşti nu s-a îndurat să-şi părăsească „Puiul" nepu­tincios, cînd întreg neamul ei a fugit de iarnă şi a luat drumul spre miazăzi. A rămas cu el pînă a dat gerul şi abia atunci a plecat şi ea. Putea să ia însă şi o altă hotărîre eroică: să rămînă peste iarnă aici. Cum, prepeliţă iarna la noi? Se în­tîmplă şi aceasta.

Flohmarkt(2)

Am facut si poze cu diverse personaje care misuna pe la piata de vechituri. Unii sunt vanzatori, altii cumparatori. E o lume aparte, pe care merita sa stai si sa o studiezi. Uite:

Aventurile lui Cepelică (21)

Baronul  striveşte  fără  să  vrea douăzeci  de  generali

Prima parte a planului de bătălie prevedea următoarele: cîinele Adulmici, profitînd de prietenia absolut firească ce îl lega de cîinele Jăvroi, îl va convinge pe acesta din urmă să deschidă poarta parcului. În urma lui, pe poarta larg deschisă, vor da năvală, în galop, escadroanele de cavalerie de sub comanda lui don' Pătrunjel. Această primă parte a planului căzu însă baltă pentru bu­nul motiv că poarta nu era închisă, ci dimpotrivă, dată în lă­turi, iar Jăvroi, chiar la intrare, prezenta colegului său, în poziţie de drepţi, pentru onor arma, adică coada.

Trei oameni inimosi (3)

Hotel Caraiman

Hotel Caraiman

Faceti-va bine (156)

Lichenul câinilor

Denumire ştiinţifică: Peltigera canina.

Prezentare. Peltigera canina este un lichen, cunoscut şi sub numele de lichenul câinilor. Talul acestui lichen, cu o lungime de circa 20 cm la maturitate, dezvoltă numeroşi lobi. Lichenul are culoarea verde-gri pe timp umed şi brună pe vreme uscată. Faţa superioară a lichenului este acoperită cu o pâslă fină, în timp ce pe partea inferioară poate fi observată o reţea, numită de specialişti nervaţiune. Lichenul câinilor creşte în preajma drumurilor forestiere, pe marginea pădurilor şi a luminişurilor, pe lemne, putregaiuri, pe căzături forestiere.

Substanţă activă importantă: metionina – un aminoacid cu funcţie determinantă în desfăşurarea proceselor vitale din organismul omenesc. Metionina conţine, printre altele, sulf.

Întrebuinţări. Acest lichen este folosit în tratarea afecţiunilor ficatului, metionina fiind un agent cu acţiune directă asupra funcţiei hepatice. Contrar celor ştiute din medicina tradiţională, acest lichen nu are virtuţi în neutralizarea virusului turbării.

Siluete

Ingerul lui Pär Lagerkvist

Îngerul rău

Un înger rău mergea prin noapte pe străzile pustii. Furtuna vuia printre şirurile de case, urla în întuneric; nici ţipenie de om nu se arăta, doar el. Înainta aplecat împotriva vîntului, vînos şi masiv, cu gura bine strînsă, avînd peste trup o manta sîngerie care-i acoperea aripile puternice. Evadase din catedrală, stătuse doar prea multă vreme în mirosul acela închis. Secol după secol simţise mirosul de lumînare şi de tămîie pe sub bolţi, secol după secol auzise cîntece de slavă şi murmurul rugăciunilor către un dumnezeu care atîrna mort deasupra capului său. De secole văzuse oamenii prosternîndu-se şi îngenunchind, cu privirea ridicată în sus, recitind mecanic toate cele în care credeau. Toate lepădăturile astea laşe, care puţeau a credinţă în tot ceea ce nu-i decît minciună! Tot amestecul ăsta greţos de confuzie şi de nelinişte, de jalnică speranţă de a scăpa, de a se mai putea încă agăţa de ceva!

Flohmarkt(1)

In fiecare week-end, se organizeaza in toata Germania targuri de vechituri numite flohmarkt. In Hanovra, locul traditional e undeva langa centrul vechi, pe malul raului. Duminica, gasesti flohmarkt-uri prin parcarile unor supermarketuri. Noi ne ducem aproape saptamanal si uneori mai si cumparam cate ceva. Saptamana trecuta am facut si poze. Uite:

Trei oameni inimosi (2)

Castelul Peles

Castelul Peles

O poezie in proza a lui Stefan Augustin Doinas

JUCĂTORUL DE ŞAH

Mi s-a spus c-ai murit, iubito, mi s-a şoptit. Nu ştiu, poate-un prieten, poate-un străin care privea la jocul nostru alaltăseară mi-a şoptit aceste cuvinte privindu-mă-n ochi.

Era un timp cînd ne-ntîlneam în fiecare seara; ploaia de pe pălărie picura pe umărul tău, iar dimineaţa umbra inimii tale cădea asupra-mi ca o frunză de aur pe spatele lui Siegfried. Era un timp când tu erai singura mea rană. De atunci am purtat multe lupte, m-am vindecat, iar astăzi nu mai păstrez decât cicatricile zvântate din care sângele nu mai musteşte...