Ce are Svejk in comun cu regii Angliei

Acum, ca am ispravit cu fragmentele din Svejk, mi-am amintit ceva distractiv care s-a petrecut prin anii 80. Eram, pe-atunci, prof de mate la Baicoi. Luminita, sotia mea, avea catedra la Moreni, in judetul Dambovita. Tot mergand eu pe la Moreni, mi-am facut un amic, un baiat simpatic pe care toti il strigau Fanel. Era un tip foarte descurcaret, avea relatii peste tot, inclusiv la militie si la securitate. De fapt, seful securitatii de acolo ii era chiar prieten nedespartit, margeau amandoi prin tot felul de aventuri, aveau apartamente de care nu stiau nevestele, etc. Sotia lui, profa de engleza, preda la liceul Luminitei si cele doua au devenit prietene foarte bune. Asa l-am cunoscut eu pe Fanel.

Despre babe

Stiu ca multi oameni ma condamna atunci cand vorbesc despre o femeie batrana si ii zic "baba". Imi asum aceasta licenta si o sa incerc sa explic acum despre ce este vorba.
Primul lucru pe care vreau sa-l spun ar fi ca nu orice batrana este, in exprimarea mea, baba, chiar daca are 128 de ani. Al doilea lucru este ca babele mi-au mancat viata. Chiar si astazi, cand intalnesc cate una, simt o strangere de inima, de parca m-as trezi aruncat inapoi in timp, in vremurile in care locuiam la Sinaia, cu Luminita si cu mama. Babele pe care le-am cunoscut atunci m-au marcat greu, adanc, exact cum vacarul isi marcheaza vitele cu fierul rosu.

Alte glasuri, alte incaperi

In seara asta e Invierea...Va fi, probabil, prima data dupa 35 de ani cand nu o sa ma duc sa iau Lumina.

Pe vremea cand eram elev, mergeam la Inviere la Manastirea Sinaia. Si, intotdeauna, aduceam acasa Lumina, pe care o lasam sa arda pana dimineata. Cand ajungeam, mama ma astepta cu masa intinsa: oua rosii, drob, branza, ceapa verde, ridichi, cozonac, plus alte bunatati. Gustam din toate, apoi mergeam la culcare, in camera mea, unde ardea candela pe care o aprinsesem de la lumanarea cu Lumina Invierii. Farmecul acelei candele arzand in intuneric era magic, de-a dreptul. Ascultam, in linistea noptii, sfaraitul fitilului, priveam umbrele in miscare pe care le proiecta flacaruia pe tavan si aveam impresia ca sunt in alta lume, fermecata si plina de chemari  misterioase

Nu stiu ceva mai bun, in perioada asta

Desfatarile culinare

Daca tot am vorbit de Arsenie Boca, mi-am amintit de o carte scrisa de el si care circula in Sinaia pe sub mana. Cartea era imensa si foarte grea, avea o supra-coperta galbena si purta numele "Cararea Imparatiei". Se vindea pe niste cai mai ciudate, stiu ca nu putea sa o ia oricine, pentru ca exista un numar destul de mic de exemplare si ele puteau fi cumparate de cei mai evlaviosi, ori de cei care erau mai bine vazuti la Manastirea Sinaia pentru ca dadeau mai multi bani. Nu mai tin minte chiar toate amanuntele, dar stiu ca am gasit cartea la doamna Podoaba, care mi-a si imprumutat-o.

In realitate e galbena. Asta e tot ce am gasit pe Internet

Familia Podoaba locuia in cartierul Furnica, intr-o casa splendid asezata in varful unei poieni insorite, de unde vedeai celalalt versant in toata frumusetea lui. Chiar deasupra casei incepea padurea, pe care daca o traversai ajungeai la asa-numita Casa de Oaspeti a Armatei. Dar nimeni nu cobora pe acolo, din cauza unui gard imens, iar familia Podoaba oricum nu avea niciun interes sa urce.

Scuturarea scrumului într-un loc neașteptat

Despre Petre Mongolu auzisem încă de când aveam 10-12 ani. Se zicea că într-o vară, el și alți vreo patru sinăieni (chiar nu mai știu cine erau, dar cred că unul dintre ei se numea Emil Nistor), au plecat la mare, undeva prin Mamaia, Eforie, prin stațiunile acelea pline de turiști străini. Pentru că da, în anii 70 litoralul românesc era înțesat de olandezi, nemți, englezi și alte specii de europeni. Și se ducea trupa de sinăieni în câte un hotel, mergeau la ușa unei camere, ciocăneau și, dacă nu răspundea nimeni, intrau cu ajutorul unui șperaclu și luau tot ce găseau: bani, bijuterii, ce li se arăta atunci. Dacă, însă, ușa se deschidea când băteau ei și ieșea cineva, intra în rol Petre Mongolu, căruia nu prea îi stătea multă lume în față.