vineri, 23 mai 2014

Un demers inutil al lui Andrei Plesu

„Lumea crede că alegerile europene nu sunt importante, că mai importante sunt alegerile locale de care depinde direct soarta noastră. E fals. Ne-am luptat să intrăm în comunitatea europeană şi am reuşit. Am făcut asta întâi pentru că ţine de identitatea noastră naţională şi, în al doilea rând, pentru că vrem să jucăm un rol în această comunitate. Dacă vrem să jucăm un rol, atunci trebuie să fim prezenţi la vot. Cine se simte european, cine vrea să facă lucruri în favoarea interesului personal şi a interesului naţional trebuie să meargă la vot. Nu contează cu cine votaţi. Trebuie, însă, să votaţi”
Lucrurile astea au fost spuse de Andrei Plesu, zis si Capcaunul Cumsecade. Atitudinea lui este teribil de amuzanta. El sta la un birou, iar in spate se vad, desigur, rafturi cu carti. Biroul, evident, se afla in Bucuresti, poate ca acasa la Capcaun. El a si recunoscut, de altfel, ca este un tip comod, caruia ii place sa leneveasca intr-un fotoliu. Nu mi-l pot imagina descinzand din masina intr-un sat moldovenesc si spunandu-le textul de mai sus taranilor stransi ca la urs. Indemnurile sunt adresate celor care au auzit de Plesu, au acces la Internet, intra pe situl ziarului Adevarul si/sau pe situri unde Andrei Plesu este apreciat si citat, (ceea ce, atentie, presupune ca nu e vorba despre anti-basisti). Dintre acestia, cei care nu aveau de gand sa mearga la vot sunt in numar mic. Toate conditii expuse conduc la concluzia ca numarul celor care ar ajunge sa citeasca indemnurile Capcaunului si, in urma lecturii, sa-si schimbe decizia si sa se duca la vot, este nesemnificativ. Asadar e vorba despre un demers aproape inutil, facut dintr-un birou bucurestean de un filosof pe care poporul needucat il uraste, in masura in care a auzit de el.
Propaganda anti-basista a reusit sa creeze cateva tinte false in societate, la loc de frunte aflandu-se Patapievici, urmat indeaproape de Liiceanu si Plesu. Prin grija unor posturi de televiziune de larga audienta, romanii au fost asmutiti impotriva catorva persoane publice. Poporul needucat a marsat la aceste manevre ordinare si a inceput sa latre pavlovian de fiecare data cand a auzit rostindu-se "Plesu", "Udrea", "Patapievici", "Boc". Societatea s-a impartit intr-un mod pe care Romania nu l-a mai cunoscut. Nu mai exista nicio cale de dialog intre cele doua parti, este de neimaginat ca un dependent de Antena3 poate fi, in vreun fel, convins sa asculte ce spun si altii, de exemplu Andrei Plesu. Fenomenul acesta s-a repetat de multe ori de-a lungul istoriei: mari mase ale populatiei s-au incolonat in spatele unor lideri pe care i-au crezut salvatori si au executat orbeste ordinele lor. Asa au ajuns la putere toti dictatorii, asa au putut fi instaurate regimurile totalitare. Este acelasi fenomen, oricat ar incerca diversi sa despice firul in patru, sa gaseasca nuante si sa faca teorii. Realitatea e de multe ori mai simpla decat orice teorie. In cazul nostru, lucrurile s-au petrecut asa: Ceausescu a cazut, i-a luat locul Iliescu, acesta a protejat activul de partid si fosta securitate, care, impreuna, au preluat parghiile noii societati, constituind ce stiau ei mai bine - fratii mafiote; la primele incercari de destructurare a mafiilor cu ajutorul justitiei, acestea au reactionat prin divizarea societatii, crearea de lideri salvatori si incolonarea poporului needucat in spatele acestora. Aici ne aflam astazi, cu doua zile inainte de alegeri. Apelurile oamenilor aflati de partea pro-democratie nu sunt ascultate decat de cei care nu mai e nevoie sa fie convinsi. Restul, incolonati in spatele fortelor anti-democratice, marsaluiesc catre o societate de tip mafiot, in care minciuna este la rang de virtute, promisiunile iau locul actiunii, oamenii sunt furati spunandu-li-se ca sunt improprietariti, Dumnezeu este invocat cu mana pe pistol. Nu mai avem ce face.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!