Astazi, 2 august 2012, am asteptat sa vad decizia Curtii Constitutionale in ceea ce priveste referendumul pentru demiterea presedintelui. Lucrurile mi se pareau limpezi: a fost un vot, trebuia un procent de prezenta mai mare de 50%, insa a fost obtinut un procent de circa 46%. Conform legii si conform matematicii (46<50), referendumul ar fi trebuit sa fie invalidat. Toata discutia CCR ar fi trebuit sa dureze maximum o ora. Numai ca, iata, CCR a amanat decizia pana pe 12 septembrie. Asta inseamna ca de acum si pana in 12 septembrie, cei interesati de politica vor sta cu ochii tinta in ecrane, ascultand disputele dintre politicieni. Se vor reface listele electorale, va fi un balci inca si mai mare, pentru ca vor iesi la lumina fel de fel de absurditati cu morti care au votat multiplu etc. Aproape cinci saptamani de balci generalizat. Eu, unul, m-am saturat. Decisesem mai demult (am scris si aici) ca imediat dupa ce se termina povestea cu referendumul, renunt sa ma mai ocup in vreun fel de politica. Termenul, in opinia mea, a expirat azi, odata cu incheierea sedintei Curtii Constitutionale, care ar fi trebuit, tot in opinia mea, sa constate ca 46 este mai mic decat 50. Se observa ca totusi Curtea, pentru a verifica daca 46 este mai mic decat 50, are nevoie de inca o luna si o saptamana. Pentru mine este prea mult. Gata, m-am lasat de politica.
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
joi, 2 august 2012
Zece intrebari si raspunsurile lor
Atunci cand ii pui o intrebare unui uselist, raspunsul pe
care-l primesti este legat neaparat de Basescu, dupa modelul practicat
cu succes de cei doi comici vestiti ai ecranului: Ponta si Antonescu.
Iata ce raspunsuri am primit eu zilele astea:
Cum e vremea in Zimbabwe in luna august?Atat de calda incat nici chiar Basescu, daca s-ar afla acolo n-ar putea sa desfasoare activitatea lui predilecta - invrajbirea oamenilor.
In ce an s-a nascut Eminescu?
In 1850, cu exact 101 ani inainte de nasterea lui Traian Basescu, presedintele care a distrus Romania
Care este compozitia chimica a aerului?
Aerul este compus din azot, oxigen si bioxid de carbon, cantitatea acestui din urma gaz crescand in mod constant si ingrijorator de cand dictatorul Basescu a pus stapanire pe tara noastra
Cu ce se curata argintul?
In general cu bicarbonat, atunci cand se mai gaseste, pentru ca de cand Basescu a devenit presedinte, intreaga economie a fost data peste cap.
Care este primul lucru pe care l-ai face daca ai deveni presedintele Romaniei?
As face o slujba de alungare a spiritelor rele din palatul Cotroceni, unde a locuit Traian Basescu
Cat fac 2 plus 3?
In general fac 5. Dar in cazul presedintelui Basescu se poate sa faca 7 sau 11, dupa cum ii cere el lui Roberta Anastase
Exista Dumnezeu?
Da, exista, iar faptul ca inca il mai rabda pe Traian Basescu la Cotroceni este cu siguranta un semn pe care ni-l da, pentru ca are un plan cu noi
Stii sa folosesti un computer?
Sigur ca stiu, cel care nu stie este Basescu, omul asta nu stie decat sa creeze conflicte.
Daca ai avea un milion de lei, ce ai face cu ei?
As pleca din Romania, undeva unde sa nu mai aud niciodata de Basescu, Udrea si ceilalti pedelisti care au ruinat tara asta
Stii sa numeri pana la zece in limba engleza?
Stiu si pana la 100, dar ce folos, daca mi-a taiat Basescu salariul, pot sa numar eu si-n engleza si-n germana, tot nu-mi ajung banii pentru incalzire la iarna
Povestea lui Deioces - regele mezilor
Asirienii
au stăpânit şi condus cu mâna de fier o bună parte din Asia, vreme de sute şi
sute de ani. Totuşi, în secolul al VIII-lea Î. Hr., poporul Mediei (regiune
situată în nord-vestul Iranului de astăzi) s-a răsculat şi şi-a cucerit
libertatea. Acum mezii trebuiau să-şi organizeze conducerea proprie. Hotărâţi
să ocolească orice formă de despotism, au refuzat să acorde puterea supremă
unui singur om şi să instaureze o monarhie. Fără o guvernare stabila, ţara a
ajuns curând în plin haos, divizându-se într-un număr de mici regate, până când
fiecare sat se afla în război cu satul vecin.
Într-unul
din aceste sate trăia un anume Deioces, care a început să-şi câştige reputaţia
de om drept şi priceput în a-i împăca pe ceilalţi şi a le judeca cinstit
pricinile.
Butonul lui Buzzati
Fricosul
Într-o
cafenea din Milano, doi bărbaţi se certau, la a doua masă din dreapta, dinspre
intrare.
—
De-aici până aici într-o suflare, pricepi? spunea unul dintre ei, cu tonul
unuia care vrea să provoace, trasând cu mâna pe masă o linie dreaptă. Şi-apoi...
ţac!
Celălalt,
un tip musculos în tricou, fără dinţi, se suia pe toţi pereţii:
—
Hai, scuteşte-mă, scuteşte-mă! Erai acolo? se răstea grosolan. Tu, tu erai
acolo?
—
Îţi repet, spunea primul, de-aici până aici într-o suflare, şi-apoi... ţac!
Vorbeau
despre fotbal? Era clar că tocmai acel „ţac" îl supăra pe bărbatul în
tricou. Care tot repeta:
—
Şi tu, tu erai acolo? Erai tu acolo?
Ceilalţi,
împrejur, nu interveneau.
Mici intamplari cu animale (62)
Într-un
loc unde se obişnuia să
se pună hoit pentru urşi,
în
Muntele Dandar de la Gheorghieni, împuşcasem
ursul pentru care aveam autorizaţie.
Din hoitul de cal rămăsese
aproape jumătate nemîncat. Locul era rău
şi departe de cabana de pe Bucin, aşa
că nu puteai intra cu carul. N-am mai adus ursul întreg, ci I-am jupuit pe
loc, luîndu-i
numai capul şi pielea. Trupul l-am îngropat lîngă
hoitul de cal, l-am acoperit cu cetini, cu glii, cu bolovani. Nu mai era cazul
să împuşcăm
urs în
toamna aceea. Totuşi am mai trimis paznicul
să controleze dacă
mai vin urşi, ca să
aflăm după
urme de ce mărime sînt şi
cîţi se mai ţin
pe acolo. Omul a constatat că chiar în prima noapte a venit
un urs mare şi, în loc să
mănînce din hoitul de cal, s-a ospătat
din cel al ursului. Paznicul a îngropat
şi mai adînc şi
a îngrămădit
şi mai mulţi
bolovani pe ceea ce rămăsese
din ursul împuşcat.
Peste două zile a găsit
mormîntul
ursului... violat şi urmele a doi urşi
care s-au hrănit bine acolo. Numai după
ce n-a mai rămas nimic din cadavrul semenului lor, au trecut
urşii, în alte nopţi,
la hoitul de cal. Găsiseră mai
proaspătă
carnea de urs şi, probabil, mai bună.
Adevărat că
ursul împuşcat
era îmbrăcat
în
grăsimea de toamnă,
iar bietul cal fusese vîndut
de slab şi răpănos
ce era.
Ionel Pop - Instantanee din viata animalelor
miercuri, 1 august 2012
Aventurile lui Cepelică (6)
Baronul Portocală are necazuri cu burta,
iar tînărul duce Mandarină ameninţă că se va arunca de pe dulap
A sosit momentul să aruncăm o privire şi în castelul
conteselor Cireşiamare, care, după cum s-a văzut, stăpîneau tot satul, cu case,
cu ogrăzi, cu biserică şi clopotniţă cu tot.
În ziua în care Cepelică strămutase în pădure căsuţa
lui moş Dovleac, la castel domnea o forfotă şi o harababură de nedescris:
sosiseră rudebeniile.
De fapt erau numai două: baronul Portocală şi tînărul
duce Mandarină. Baronul Portocală era văr bun cu răposatul soţ al contesei
Prima, în timp ce tînărul duce Mandarină era verişorul soţului contesei
Secunda, răposat şi el.
Baronul Portocală era posesorul unui pîntec de o
mărime cu totul neobişnuită, ceea ce nu era de mirare, dacă ţinem seama că
mînca într-una, de dimineaţă pînă seara, şi de seară pînă dimineaţa. Abia dacă
apuca să aţipească o oră pe noapte.
Pe vremuri, în tinereţe, baronul fusese mai cumpătat: înfuleca
din zori pînă seara – ce-i drept, în schimb, dormea apoi pînă în zori ca să
mistuie mîncarea. Cu timpul îşi schimbase părerea.
– Somnul e timp pierdut. Cine doarme nu mănîncă, filozofa
el.
Faceti-va bine (130)
Iarba broaştelor
Denumirea ştiinţifică: Hydrocharis morsus ranae.
Prezentare. Iarba broaştelor este o plantă de apă, plutitoare, cu
stoloni dezvoltaţi. Are dimensiuni reduse. Frunzele sunt aproape rotunde şi au
peţiolul lung. Iarba broaştelor înfloreşte toată vara, florile fiind dispuse
sub formă de umbelă. Pentru a înflori, planta are nevoie de mult soare. Înmulţirea
se face prin mugurii bogaţi în amidon care cad pe fundul apei şi din care, primăvara,
răsar noi plante. Iarba broaştelor creşte în ape stătătoare, în mlaştini, dar şi
în ape care curg foarte încet.
Întrebuinţări.
Iarba
broaştelor se foloseşte, în mod obişnuit, ca vegetaţie în acvarii. Are însă şi
virtuţi medicinale, fiind folosită ca materie primă la producerea unui emolient
cu calităţi foarte bune, capabil să înmoaie, să flexibilizeze şi să recondiţioneze
cele mai aspre ţesuturi.
Un dialog imaginar
Intr-o emisiune la Realitatea TV unde a fost invitat, Victor Ponta a spus urmatoarele:
Am avut o discutie cu domnul Crin Antonescu si am zis ori
rămâne cu 50% din cei care votează dar ne asumăm izolarea, ori cu
cvorum. Am hotărât că e mai important cum rămâne România conectată
la partenerii externi decât o victorie a noastră, o victorie de
altfel meritată.”
Cu alte cuvinte, cei doi comici vestiti ai ecranului au stat ei, asa, la o sueta si au socotit cum sa faca: sa respecte decizia CCR sau nu? Dialogul lor trebuie sa fi decurs cam asa:
- Ce facem bai frate, respectam ce-au decis aia?
- Nu stiu ce sa zic, frate, e destul de groasa.
- Pai eu zic sa-i bagam in ma-sa si sa mergem cum am stabilit - fara niciun prag
- Asa ma gandesc si eu frate, dar ce facem cu Barroso?
- Cu cine, ma, cu politrucul ala? Da-l in ma-sa si pe el.
- Pai stai putin, ca daca ne izoleaza, nu stiu pe unde scoatem camasa.
- Ne dam cu Putin, ai vazut ce-a zis Kondriakov, ne asteapta cu bratele deschise.
- Dar ce-o sa zica ai nostri, la Bruxelles? Nu stiu, zau, cred ca trebuie sa ne gandim serios.
- Aici ai si tu dreptate. Alea cu plagiatul le mai rezolvam noi cumva, dar cu CCR-ul e mai dificil.
- Atunci eu zic sa respectam decizia si sa bagam pragul.
- Bine frate, facem asa.
Si uite-asa au stabilit viitorul Romaniei cei doi comici vestiti ai ecranului. La fel cum au facut si guvernul, prin telefon, in timp ce unul se ducea la Predeal si celalalt se barbierea sau asa ceva.
Dar faptul ca acesti doi oameni au fost in stare sa puna in discutie un asemenea subiect, ca l-au dezbatut, ca au inclinat ba intr-o directie ba in alta, arata gradul lor de iresponsabilitate si completa lor decuplare de ideea ca Romania trebuie sa fie o tara europeana. E ca si cum eu si un amic am discuta daca sa omoram sau nu pe cineva si, pana la urma, am zice: "OK, fie, hai sa-l lasam sa traiasca".
Mirari matinale
Stau si ma mir de incapacitatea politicienilor USL de a accepta ca au pierdut. Nu s-a intrunit cvorumul la referendum - asta vede si un copil de gradinita. Si totusi, uselistii nu accepta ca au pierdut. Vor sa se modifice datele, sa se ia in consideratie nu listele oficiale de votanti, ci altele, care ar rezulta dupa finalizarea recensamantului (recensamant pe care, de altfel, chiar ei l-au boicotat). Si mai cer si alte nazdravanii, de te doare mintea. Cum este posibil asa ceva? Cum pot avea oamenii astia tupeul respectiv, neobrazarea de a sfida absolut orice urma de bun-simt? Nu cumva asa ar trebui interpretata lozinca antonesciana "Revolutia bunului-simt" - adica bunul-simt se scoate complet din ecuatie daca la putere ajunge USL?
Nu inteleg, efectiv, cum este posibil. Premierul este un plagiator dovedit, dar ramane in functie fara sa-l deranjeze nimeni. Presedintele interimar este un om care a luat ani de zile salariu de la senat fara sa calce pe la sedinte si, in loc sa fie sanctionat, a fost numit presedinte al senatului. Impreuna, au pus de-un referendum la care s-a furat din greu (sate nenorocite unde au votat 140% din locuitori etc). Iar acum, dupa ce romanii nu s-au dus la referendum in proportia ceruta de lege, incearca pe toate caile sa modifice rezultatele, punand presiune pe Curtea Constitutionala etc. Ce fel de oameni sunt astia? De unde au venit? Cum a fost posibil sa ajunga la putere? Ce tara este, pana la urma, Romania?
marți, 31 iulie 2012
Aventurile Baronului Munchhausen (5)
Întîia călătorie pe mare
Cea dintâi călătorie pe care am
întreprins-o în viaţa mea, cu mult înainte de aceea din Rusia, despre care v-am
povestit atâtea minunăţii, a fost o călătorie pe mare. Încă de pe vremea când
mă sfădeam cu gâştele - cum îi plăcea să mă ia peste picior unchiul meu,
colonelul de husari (avea cea mai neagră barbă din câte am văzut vreodată),
fiindcă nu ştia bine dacă puful ce-mi creştea pe bărbie era puf de boboc sau
tuleie de barbă - singurul meu dor şi singura mea năzuinţă era să călătoresc.
Fiindcă şi tatăl meu îşi petrecuse o bună
bucată de vreme din anii tinereţii călătorind şi-i plăcea adesea, în lungile
seri de iarnă, să ne spună povestea adevărată şi neînflorită a aventurilor sale
- din care, până la urmă, vă voi povesti poate şi eu o parte spre bucuria
domniilor voastre - pe bună dreptate se zice că înclinarea mea spre călătorii a
fost şi înnăscută, şi dobândită. Dar pe atunci încercam degeaba să mă agăţ de
orice împrejurare, mai mult sau mai puţin prielnică. Încercam degeaba să
cerşesc sau să smulg prin încăpăţânare putinţă de a-mi potoli nestinsa mea sete
de a vedea lumea. Totul zadarnic!
Despre onoare și lașitate în viziunea lui Antonescu
Foarte multă lume discută în aceste zile despre demisia lui Antonescu din fruntea PNL și ieșirea lui din viața politică. Și asta nu pentru că a pierdut la referendum, ci pentru că a anunțat public că dacă Băsescu revine la Cotroceni, el pleacă. Acum, când Băsescu revine la Cotroceni, oamenii așteaptă ca Antonescu să se țină de cuvânt. De ce se întâmplă acest lucru? În fond, mai toți politicienii fac unele promisiuni pe care ulterior nu mai pot să le respecte. Campaniile electorale sunt pline de astfel de promisiuni, pe care le fac candidații de-a lungul și de-a latul țării. Dacă ele ar fi respectate, Elveția ar deveni o țară din lumea a treia față de România. Și atunci de ce ar trebui că Antonescu să își țină promisiunea?
luni, 30 iulie 2012
Mici intamplari cu animale (61)
În noaptea de 18 mai 1944, o poieniţă din hotarul Avrigului, ţinînd de Munţii Făgăraşului, a fost teatrul
uneia dintre tragediile care se petrec în singurătăţile munţilor şi despre care noi luăm atît de rar cunoştinţă. Administratorul terenului de vînătoare, voind să dea prilej unui oaspe să împuşte un urs, a pus un hoit
de cal. Hoitul a fost curînd aflat de urşi şi paznicul a constatat că umblau la el trei exemplare: un urs foarte mare, unul cu ceva mai
mic şi al treilea tînăr.
Faceti-va bine (129)
Hrişca
Denumire ştiinţifică: Fagopyrum sagittatum; Fagopyrum esculentum.
Denumire populară: grâu negru.
Prezentare. Hrişca este o
erbacee anuală, întâlnită mai ales sub formă cultivată. Face parte din familia
poligonaceelor şi este originară din Asia. Tulpina de hrişcă poate ajunge, la
maturitate, până la înălţimea de 60 cm, fiind muchiată. Frunzele sunt triunghiulare
sau sagitat-cordate. Hrişca înfloreşte o perioadă foarte lungă de timp, cel puţin
50 de zile, din iulie şi până la sfârşitul lui august sau chiar începutul lui
septembrie. Florile sunt roz, roşii sau albe. Seminţele de hrişcă au o culoare
negricioasă, fiind foarte bogate în amidon.
O scrisoare
A aparut o scrisoare deschisa pe tema plagiatului facut de Ponta. Semnatarii - unul si unul - sunt universitari. In opinia mea, acesti oameni apara, prin actiunea lor, onoarea mediului academic, atacat, timorat si jignit prin actiunile mizerabile ale ministrului Andronescu si ale premierului Ponta. Mai exista si oameni cu coloana vertebrala in Romania. Iata scrisoarea si lista semnatarilor.
Scrisoare deschisă
adresată Primului-Ministru al României, Victor Ponta şi Ministrului Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu
adresată Primului-Ministru al României, Victor Ponta şi Ministrului Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu
Domnule Prim-Ministru, Doamnă Ministru,
subsemnaţii, membri ai corpului didactic şi/sau de cercetare al Universităţilor din România, precum şi membri români ai corpului didactic sau de cercetare al unor instituţii de învăţământ superior din străinătate, prin prezenta dorim a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
subsemnaţii, membri ai corpului didactic şi/sau de cercetare al Universităţilor din România, precum şi membri români ai corpului didactic sau de cercetare al unor instituţii de învăţământ superior din străinătate, prin prezenta dorim a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
duminică, 29 iulie 2012
O fabula a lui Krîlov
Leul, cămila şi vulpoiul
Un leu hăituia o
cămilă pe firul văii. Aproape că o şi ajunsese din urmă şi, cu ochi pofticioşi,
se şi vedea stăpân pe un prânz sigur şi gustos. Părea absolut cu neputinţă ca
prada să-i scape, căci, în faţa lor, vânător şi vânat tocmai au zărit o
prăpastie adâncă, de-a curmezişul cărării. Dar cămila cea sprintenă, adunându-şi
puterile, a zburat ca săgeata din arc peste hău şi a ajuns liniştită pe stânca
de pe malul celălalt.
sâmbătă, 28 iulie 2012
O poezie a lui Nicolae Iorga
Brad bătrân
Au fost tăind un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:
Au fost tăind un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:
Educatia cetateneasca
Circula printre romani opinii de-o naivitate aproape dezarmanta cu privire la legitimitatea unui presedinte. Una dintre ele este urmatoarea: un presedinte care dupa un numar de ani de exercitare a functiei nu mai este sustinut de populatie in procent de peste 50%, nu mai este legitim. De ce spun ca o asemenea opinie este naiva? Din doua motive.
De-ale lui Zoscenko (20)
DICTAFONUL
Deştepţi
oameni americanii ăştia! Ce de-a descoperiri, ce de-a invenţii au mai făcut şi
ei! Forţa aburilor, lamele de ras „Gilette”, rotaţia pămîntului în jurul axei
sale — toate astea au fost descoperite şi inventate de americani şi în parte de
englezi.
Şi
acum, poftim — altă binefacere pe capul omenirii: americanii au dăruit lumii o
maşină specială, numită dictafon.
Mă
rog, se prea poate ca maşina asta să fi fost inventată ceva mai înainte, dar
nouă acuma ne-au trimis-o.
Cînd
ni s-a adus maşina asta, a fost o zi solemnă, o zi mare.
O
mulţime de oameni s-au strîns să vadă noutatea.
vineri, 27 iulie 2012
O scrisoare din Polonia
Pentru prietenii români
Vă adresez aceste cuvinte de solidaritate şi de sprijin. Cred că
exprim atitudinea polonezilor, care îşi dau seama destul de bine de
situaţia internaţională şi ştiu ce se întâmplă astăzi în ţara voastră.
Încercarea
oligarhiei de sorginte comunistă de a-l răsturna pe preşedintele ales
în mod legal este clară pentru oricine înţelege câtuşi de puțin
realitatea politică. Este un atac asupra democraţiei şi independenţei
naţiunii române, executat de aceia care nu-şi ascund fascinaţia pentru
Vladimir Putin.
Faceti-va bine (128)
Hreanul
Denumire ştiinţifică: Cochlearia armoracia sau Armoracia rusticana.
Prezentare. Hreanul este o
plantă legumicolă din familia cruciferelor. Plantă perenă, hreanul poate fi întâlnit
frecvent în flora spontană, dar apare şi sub formă cultivată. Rizomul de hrean
este cilindric, gros, alb pe dinăuntru, foarte lung, de circa 50 – 60 cm. Acest
rizom este partea valoroasă a plantei, nu numai din punct de vedere
gastronomic, ci şi medicinal. Se recoltează în lunile septembrie-octombrie, dar
şi primăvara. Importanţă medicinală au şi frunzele, utilizate de naturişti mai
ales în meniurile lor cu hrană vie. Hreanul se foloseşte sub formă rasă, dar şi
sub formă de suc sau chiar salate.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)




