Circula printre romani opinii de-o naivitate aproape dezarmanta cu privire la legitimitatea unui presedinte. Una dintre ele este urmatoarea: un presedinte care dupa un numar de ani de exercitare a functiei nu mai este sustinut de populatie in procent de peste 50%, nu mai este legitim. De ce spun ca o asemenea opinie este naiva? Din doua motive.
Intai ca sustinerea populatiei fata de un presedinte nu poate fi niciodata masurata exact. Intotdeauna, la orice masuratoare, vor exista oameni care nu doresc sa participe, oameni care declara altceva decat cred, oameni care nu pot fi chestionati, distorsionari ale rezultatelor, fraude mai mici sau mai mari, influente de moment datorate sondajelor comandate etc. Prin urmare, daca se face o masuratoare din care reiese ca sustinerea este de 48%, exista riscul ca in realitate sustinerea sa fie de, sa zicem, 50,7%.
Al doilea motiv si cel mai important este ca legea fundamentala prevede foarte clar: presedintele este ales pentru o perioada de x ani si aceasta durata se scurteaza doar in cateva situatii prevazute de lege. Nu scrie nicaieri ca presedintele este ales doar pentru acea perioada de timp in care isi pastreaza sustinerea de peste 50%. Asadar, presedintele ramane legitim pana se scurg cei x ani, chiar daca sustinerea lui scade dramatic. Asa spune legea.
Cei care vorbesc despre delegitimarea presedintelui prin scaderea sustinerii sub 50% nu fac doar o eroare, ei se situeaza pe pozitii anarhiste, pentru ca nu accepta prevederile constitutionale. Ei ar vrea, probabil, ca din sase in sase luni sustinerea populatiei sa fie masurata prin referendum national si de indata ce se obtine un procent inferior celui de 50%, presedintele sa plece.
Pana la urma, toate lucrurile astea tin de ceea ce pe vremea in care eram eu copil se preda in scoli sub numele de "educatie cetateneasca". In opinia mea, asta este o materie care ar trebui reintrodusa in scoli in asa fel incat inca de mici romanii sa inteleaga ce inseamna lege, ce inseamna reglementare, ce inseamna angajament etc etc. Este singura cale: educatie de la varsta cea mai frageda. Altfel, tara nu o sa se schimbe, pentru ca oamenii vor ramane la nivelul la care isi inchipuie ca stiu foarte bine ce e de facut, fara sa realizeze ca de fapt nu stiu, sau fac confuzii grave. Cum zicea Sinclair Lewis (referindu-se la America, dar vorba merge manusa pentru Romania): problema acestei tari este ca exista prea multi oameni care spun "problema acestei tari..."
Trebuie sa spunem, intru completarea argumentarii de mai sus, ca in Romania un singur presedinte a fost vreodata sustinut de mai mult de 50 + unu % din populatia cu drept de vot. Este vorba de nenea Iliescu. Nenea Basescu a fost sustinut, in mai multe rinduri, de 50+1% din electoratul prezent la vot, ceea ce in momentele respective faceam cam 30 la suta din electoratul integral.
RăspundețiȘtergereAceste cifre fiind deja istorie, sa trecem la urmatorul paragraf. Unde se spune asa: o sustinere pe care sondajele o dau de 48 la suta, exista riscul sa fie mai mare, de peste 50 la suta. Exista, in egala masura, si riscul ca ea sa fie mai mica. De asemenea, la numarul de culturi si populatii adunate in diversele zone geografice ale Romaniei, a spune ca un sondaj "pe urban" reprezinta toate zonele urbane, si "pe rural" toate zonele rurale e o fantasmagorie.
Cu cele ce urmeaza sint de acord, un presedinte nu poate parasi mandatul mai devreme decit in anumite conditii. Conditiile sint, de regula, un scandal monstru de genul Watergate, si un presedinte cu obraz subtire care sa se auto-demita. In rest, imprejurarile cind poate fi suspendat nu prea sint stipulate. Cred ca aceasta lacuna a Constitutiei (care nu spune, exact, de ce trebuie presedintele sa se faca vinovat pentru a putea fi suspendat) este un lucru care a dus, deja de doua ori in istoria recenta, la incerari democratice (adica prin vot majoritar parlamentar) dar lipsite de acoperire legala (prin lipsa criteriilor) de suspendare a presedintelui. Cred ca undeva ar trebui specificat exact: presedintele poate fi suspendat atunci cind si-a incalcat atributiile (exact, ce si cum), cind s-a comportat penal sau cind s-a timpit. De asemenea ar trebui vazut in ce masura poate fi poporul lasat sa decida daca omul ramine presedinte sau nu; ce te faci daca un presedinte s-a ticnit insa e foarte popular? Sau ce te faci cind ai un presedinte care a comis ilegalitati, insa nu le poti spune poporului pentru ca omul are imunitate, n-ai voie nici sa-l acuzi formal, nici sa faci acuzele publice? Din nou, daca e popular, omul poate reveni, cu toate ca locul lui n-ar mai fi acolo.
Cele de sus nu se aplica in cazul romanilor. Ei, deocamdata, n-au inteles nici democratia, basca care e diferenta dintre presedintii europeni si cei autohtoni. Daca ar fi inteles-o, nu s-ar fi dus din start la nici o sesiune de alegeri.