Ghimpele
Denumire ştiinţifică: Xanthium spinosum.
Prezentare. Ghimpele este o plantă ce poate atinge înălţimea de
un metru. Are frunze multe, ascuţite. Fiecare frunză are la subsuoara sa câte
un ghimpe galben, de circa doi-trei centimetri lungime. Tulpina, puternică,
este ramificată. Această plantă cre şte pe locuri virane, de-a
lungul drumurilor, pe taluzul căilor ferate, în locuri umblate, preferând pământul
tare, chiar bătătorit. În practica medicinală se foloseşte întreaga parte aeriană a plantei, cu precădere frunzele, florile şi părţile tinere.
Întrebuinţări. Ghimpele face parte din categoria plantelor medicinale importante. Are efecte antiinflamatoare, sedative, dezinfectante, cicatrizante. Cu decoctul de ghimpe se fac cure de tratament foarte lungi, cu efecte notabile, în afecţiuni de prostată (inflamaţii şi adenom), în litiaze renale (cură ce durează toată viaţa), în cistopielită. Specialiştii recomandă ca în timpul curelor cu ghimpe să nu se consume alimente iritante (alcool, fructe acre, condimente) şi nici lactate fermentate.
Altă specie de ghimpe este cel
pădureţ (Ruscus aculeatus), ale cărui virtuţi medicinale sunt, totuşi, reduse şi care este ocrotit de lege, recoltarea lui fiind
interzisă.
Pentru a nu se face confuzii, trebuie menţionat că
ghimpele pădureţ este un subarbust, mereu verde. Face parte din familia
liliaceelor. Are flori verzui, în formă de stea şi fructe bace, nişte bobiţe roşii. Ramurile au, în vârf, un spin. Spre deosebire de
ghimpele comun, ghimpele pădureţ creşte în locuri puţin umblate, prin păduri, luminişuri, în zone unde omul
ajunge mai rar. În mod tradiţional, preparatele din ghimpe erau folosite în
tratamentul bolilor de prostată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu