Reintalnire neasteptata cu Efrem Sirul

Gata, am reusit sa transfer pozele din camera foto. Pana o sa ma invrednicesc sa le ordonez, pun cateva dintre cele pe care le-am facut la Schitul Sf. Efrem Sirul, aflat pe Valea Uzului. Interesant schit, tine direct de Ierusalim, deci nu are treaba cu BOR. Umbland pe-acolo, mi-am amintit de rugaciunea Sf. Efrem Sirul, pe care o spuneam candva in fiecare dimineata:

Lista persoanelor ciudate

Lista mea de persoane ciudate se mareste pe zi ce trece. Dupa Anamaria si Maria, urmeaza Cristina. Si ea mi-a fost eleva. Acum locuieste in Italia, dar a venit acasa, la Sinaia, pentru vreo doua saptamani. M-a sunat, ne-am conversat, eu tocmai plecam la Pestera, asa ca i-am propus sa o sun cand ma aflu prin zona si sa ne intalnim. A zis OK. Am sunat-o, i-am spus ca ne putem vedea la Brasov, dar a preferat varianta cealalta: cand trec prin Sinaia sa o sun si sa ne vedem la o cafea. Frumos. Am sunat-o, dar nu a mai raspuns. Nici nu m-a cautat dupa ce a vazut apelul, asa cum facuse in alte randuri. OK, am trecut prin Sinaia, nu m-am intalnit cu Cristina, m-am dus direct la Bucuresti. Nu aveam in cap nimic altceva decat sa-i dau Povestile Mariei cu dedicatie...

Incepe sa se contureze o teorie, dar nu o s-o formulez decat dupa ce o sa gasesc o anumita legatura intre persoanele ciudate din lista mea - alta, desigur, decat faptul ca ele sunt pe lista :)

Ceapa si usturoiul

De doua zile ma aflu la Darmanesti. Am si poze, dar inca nu le pot urca. Deocamdata pun o mostra de folclor moldovenesc care mie mi s-a parut sinistru:

Fetele din Dorohoi

Toate put a usturoi.

Numai una pute-a ceapa

Si mananca cat o iapa.

Sex la pensiune

Brașov. Aștept ora 12 ca să plec din pensiunea Deutsches Haus. Frumos, modern, nimic de zis. Dar scump. 135 de lei pe noapte fără mic dejun. Am ajuns la ora 2 dimineață și am oprit la prima pensiune care mi-a ieșit în cale. Acolo îmi cereau 180 pe noapte. Așa că am plecat frumușel și m-am plimbat prin oraș. E o plăcere să vagabondezi pe patru roți, noaptea prin Brașov. Nu sunt mașini, nu te enervează nimeni, așa că poți să te pierzi pe ce străduțe vrei tu fără să te blochezi la fiecare intersecție.

Șpaga la portar

La ora asta mă aflu la Spitalul Marius Nasta. Am dormit la Oana - verișoara mea și m-a adus aici, la un vecin de-al ei care stă internat de câteva zile. Povestea lui este incredibilă. A suferit o intervenție legată de plămâni și, cu toată șpaga primită, doctorii i-au uitat un ac înfipt în ceafă. A început să se umfle și tocmai se pregătea să meargă la spital, când a descoperit acul, dimineața la baie. S-a dus la doctor și a purtat următorul dialog scurt și absurd:

Villon 2

Balada  adevărurilor  false
      
      Nu-i ca flămândul om voios,
      Nici ajutor ca duşmănitul,
      Nu-i prânz ca fânul de gustos,
      Nici paznic bun ca adormitul,
      Nu-i om milos ca necinstitul,
      Nici sprijin ca de la-ngrozit,
      Nu-i mai smerit ca afurisitul,
      Nici minte ca la-ndrăgostit.
      
      Nu-s naşteri multe ca în baie,
      Nu-i mai fălos ca surghiunitul,
      Nu-s râsete ca la bătaie,
      Nici laudă ca neplătitul,
      Nu-i dragoste ca linguşitul,
      Noroc cât la nenorocit,
      Nu-i adevăr cum e scornitul,
      Nici minte ca la-ndrăgostit.
      
      Nu-i mai tihnit ca sărăcitul,
      Nici cinste ca-n obrazul gros,
      Nu-i laudă ca măsluitul,
      Nici ca puhavul sănătos,
      Nu-i cutezanţă ca-n fricos,
      Nici sfat bun ca de la ţicnit,
      Nu-i ca năuca om duios,
      Nici minte ca la-ndrăgostit.
      
      Vreţi să zic adevărul? fie:
      In boală joaca te îmbie,
      Litera-i viaţa cea mai vie,
      Laş e doar cine a-ndrăznit,
      Oroare nu-i ca-n melodie,
      Nici minte ca la-ndrăgostit.
                            Francois Villon

O baie in Pestera

Vedere de deasupra colacului

Te trezesti de dimneata, te duc la baie si te uiti - daca il ai - pe geam. La bloc, vezi alt bloc. La casa, vezi gazonul si bicicleta copilului. La pestera,vezi pajistea inflorita.

PS Sub capacul de la WC vezi un paianjen

Proverbe

Balada  proverbelor
      
      Atât se scarpină o capră până moare,
      Atâta-i oala bună până se ciobeşte,
      Atât arzi fierul până-i roşu tare,
      Atât dai cu barosul până ce plezneşte,
      Atâta face omul cât se preţuieşte,
      Atâta te tot duci până când uiţi de tine,
      Atâta eşti de rău pe cât te urgiseşte,
      Atâta strigi urări până Crăciunul vine.
  

Dans ritual la Pestera

Cimitirul din Pestera

Asa arata cimitirul si casa parohiala din satul Pestera. Nu am reusit sa aflu de unde atata delasare. OK, nu sunt bani. Dar nici macar sa pliveasca cineva balariile? Insusi popa, n-ar putea el sa puna mana? Se pare ca nu. Din pacate. Am inteles ca acum 20 de ani, erau 12000 de suflete in sat, acum au mai ramas 600. Probabil ca cei plecati nu mai vin deloc sa-si intalneasca mortii. O sa-i intalneasca atunci cand va fi prea tarziu.

Licenta

Ali invatand pentru licenta

O viziune a lui Dumnezeu

Imi vine in minte un gand de neinlaturat: rugaciunea nu e decat o galagie.
Noi toti suntem una in Dumnezeu. El e un miriapod si noi miliardele de piciorute. Cand eu, un amarat de piciorut am o problema, trebuie sa fac galagie ca sa ma auda miriapodul. Cu cat fac galagie mai mare - adica ma rog mai intens - cu atat cresc sansele sa ma auda si sa intervina, sa-mi rezolve problema. Miriapodul isi iubeste toate piciorutele, deci si pe alea care nu fac galagie. Le-ar salva, dar daca ele nu fac galagie...

Codita din Pestera

Stau si scriu in foisor. In departare, gazdele mele lucreaza la fan. Miroase incredibil.. Sunt asaltat de insecte, de la niste gazulite care sar imediat ce la atingi, pana la niste gandaci gigantici, cu clesti. Mai nou, au aparut si doua oi prietenoase. Una a venit langa mine si a stat sa-i pun mana intre cornite. 

Am sarit peste masa de pranz, e prea mult. O sa mananc pe la 6 pranzul si cina. Apoi o sa ma culc mai devreme. Dorm atat de bine incat ma gandesc sa mai vin odata, peste o vreme, cu Maria. Numai sa vrea - ei ii place la Mall, la Oraselul Copiilor, mai putin in natura.

Spleen

Nu are niciun sens sa incerc sa urc poze. Dureaza cate zece minute pana se incarca orice pagina. Ideea e ca stau aici, la Pestera, precum, probabil, primii oameni de dupa Adam. In jur se aud pasarile, oile si cainii. Rar de tot, un avion care poate fi confundat cu un tunet indepartat. Nu am nimic de facut decat sa ma plimb si sa scriu povesti. La ore fixe, apare gazda cu mancarea. Dimineata cafea, apoi mic dejun, la pranz ciorba, felul doi si tuica, seara friptane si vin.

Mi-e dor de Maria, ce e drept, in rest totul e perfect. Cu toate astea, nu-s fericit. Nu stiu ce-mi lipseste.

Ma intreb: ce i-a facut pe primii oameni, care traiau in paradis, sa vrea mai mult? De ce sa vrei mai mult cand nu-ti lipseste nimic?

Pestera

Satul Pestera. Incredibil, taram de vis. Nu am internet, acum e o minune ca pot sa postez.

Sorana

Daca nu stiti cine e Sorana, o sa va spun eu. Este o fosta eleva de-a mea, care nu a iubit matematica prea mult. I-am fost si diriginte, dar nu stiu daca asta a fost in folosul ei. In anii lui Ceausescu, matematica era de baza, alaturi de fizica. Profii de mate faceau averi din meditatii - cazul Ghioca (fostul director al liceului din Sinaia), spre exemplu, a aparut si in presa vremii sub titlul "Trustul meditatiilor". Dadeam si eu meditatii, ceea ce imi rotunjea binisor veniturile, dar nu facusem din asta o industrie. Altii - cazul Onofras de la Ploiesti - aveau acasa table atarnate de pereti si chemau cate zece elevi odata la pregatire. Sorana cred ca facea meditatii cu Ghioca, sau poate o ajuta Adi - tatal ei, nu stiu. Tot ce stiu era ca nu-i placea si gata. Drept pentru care ii spuneam "Sorana, orienteaza-te catre altceva, exista multe meserii, poti sa te faci doctor, sau jurist, nu e musai sa te duci la ASE". Dar nu cred ca era decizia ei. 

Ciorba de pui fara pui

Am vorbit de Mircea Danila, zis Mircioaga si de casa in care a locuit. Mi-am adus aminte de tatal lui, unul dintre cei mai celebri carciumari din Sinaia, nea Mitica. I se spunea Zapada, pentru ca la fiecare doua propozitii zicea ceva de genul "vine zapada". El tinea Cabana Schiori, pe care o stie toata Romania, mai nou pentru ca si-a sarbatorit Elena Udrea ziua acolo.

Cabana schiorilor cu zapada afara si Zapada inauntru

Hotelul din Prapastie

M-am dus, ultima data cand am fost in Sinaia, sa vad locurile pe unde am copilarit. Cea mai mare surpriza a fost sa vad ca exact langa Vila Carstea, cea din fostul bulevard Carpati, se construieste un hotel. 

Zmeura si chilotii

A existat o cantareata de muzica usoara numita Ruxandra Ghiață. Imi aduc aminte o melodie de-a ei, intitulata "O masca rade, o masca plange" si care imi placea - chiar spuneam ca e una din putinele melodii romanesti care merita sa fie ascultate. Din pacate, pe net nu se gaseste piesa asta decat in interpretarea Margaretei Paslaru. Nici macar o poza cu Ruxandra Ghiață nu pot sa gasesc. Si mi-as fi dorit tare mult, pentru ca am cunoscut-o personal, cand aveam vreo zece ani.

Masti aflate pe peretele verandei lui Gogol de la Breaza

Mizerie

De la o vreme, strada pe care locuiesc este plina de gunoaie produse de boschetari. Nu stiu de ce vin boschetarii tocmai aici, cert e ca uneori vezi toate bancile pline de ei. Primaria lui Ciuhandu a cheltuit o gramada de bani pentru a infige prin oras tot felul de panouri cu texte imbecile, de genul "Nu te pune cu timisorenii", sau "Imi iubesc orasul. Adun resturile produse de cainele meu". Cu banii aia ar fi putut plati niste agenti de paza, ori asa ceva, care sa-i usuie pe boschetari.