Sorana

Daca nu stiti cine e Sorana, o sa va spun eu. Este o fosta eleva de-a mea, care nu a iubit matematica prea mult. I-am fost si diriginte, dar nu stiu daca asta a fost in folosul ei. In anii lui Ceausescu, matematica era de baza, alaturi de fizica. Profii de mate faceau averi din meditatii - cazul Ghioca (fostul director al liceului din Sinaia), spre exemplu, a aparut si in presa vremii sub titlul "Trustul meditatiilor". Dadeam si eu meditatii, ceea ce imi rotunjea binisor veniturile, dar nu facusem din asta o industrie. Altii - cazul Onofras de la Ploiesti - aveau acasa table atarnate de pereti si chemau cate zece elevi odata la pregatire. Sorana cred ca facea meditatii cu Ghioca, sau poate o ajuta Adi - tatal ei, nu stiu. Tot ce stiu era ca nu-i placea si gata. Drept pentru care ii spuneam "Sorana, orienteaza-te catre altceva, exista multe meserii, poti sa te faci doctor, sau jurist, nu e musai sa te duci la ASE". Dar nu cred ca era decizia ei. 

Dupa Revolutie, nu am mai stiut absolut nimic de Sorana. De fapt, nici de colegii ei, pentru ca eu am iesit din sistem destul de rapid, m-am bagat in politica, am intrat in turism, etc - am mai povestit astea. Ei bine, la intalnirea de 20 de ani am avut o mare surpriza: Sorana a tinut sa-mi spuna ceva. Anume, ca am avut dreptate si ca se poate si fara matematica. Asa ca ea a devenit dansatoare. Mi-a zis ca o pot vedea pe la emisiuni de genul "Surprize, surprize" etc. I-am zis ca mi se pare OK, important e ca face ceea ce-i place. Mi s-a parut, totusi, ca e ceva in privirea ei, un fel de nemultumire, sau semnul unei rupturi, nu pot sa descriu exact senzatia asta. Am si intrebat-o, dupa o vreme, dar a zis ca nu are cum sa-mi explice despre ce e vorba. Eu cred in continuare ca face ceea ce-i place dar ma gandesc ca poate ar fi vrut sa faca si altceva, care-i place inca si mai mult. Exact asa sunt si eu. Am facut mereu ce mi-a placut, dar niciodata nu m-am oprit, spunandu-mi "gata, asta imi place suficient de mult si la asta raman". Nu stiu daca si in privirea mea se vede asta. Si, de fapt, nu stiu daca privirea Soranei asta arata intr-adevar, sau e doar o parere de-a mea. 

In noiembrie anul trecut, Sorana a tinut sa vina la Gaudeamus, sa ma viziteze la stand. Asta chiar ca a fost o surpriza placuta pentru mine, unde pui ca a acceptat sa faca si poze cu cartea.