Proverbe

Balada  proverbelor
      
      Atât se scarpină o capră până moare,
      Atâta-i oala bună până se ciobeşte,
      Atât arzi fierul până-i roşu tare,
      Atât dai cu barosul până ce plezneşte,
      Atâta face omul cât se preţuieşte,
      Atâta te tot duci până când uiţi de tine,
      Atâta eşti de rău pe cât te urgiseşte,
      Atâta strigi urări până Crăciunul vine.
  

      Atât vorbeşti până îţi calci cuvântul,
      Atât ai cinste pân-o terfeleşti,
      Atât promiţi până uiţi legământul,
      Atâta te tot rogi până primeşti,
      Atâta face-un lucru cât plăteşti,
      Atâta-l cauţi până dai de bine,
      Ce-i lesne de găsit nu îţi doreşti,
      Atâta strigi urări până Crăciunul vine.
      
      Atât ţine la câine, până îl hrăneşte,
      Atâta zici un cântec pân' l-ai învăţat,
      Atâta ţii o poamă până viermuieşte,
      Atâta baţi cetatea până s-a predat,
      Atât aştepţi o şansă până ţi-a scăpat,
      Atâta te avânţi până e rău de tine,
      Atât o mângâi până-ţi cade-n pat,
      Atâta strigi urări până Crăciunul vine.
   
      Atât te-ntreci cu gluma până-i jale,
      Atâta cheltuieşti până ai sărăcit,
      Atât eşti darnic de-ajungi coate-goale,
      Atât zici " ia "  pe cât eşti dăruit,
      Atât cât vezi altarul eşti smerit,
      Atâta dai pe cât ţi-ar da oricine,
      Atât adie până-i vânt cumplit,
      Atâta strigi urări până Crăciunul vine.
      
      Prinţe, atât e tont până s-a viclenit
      Atâta se tot duce până când revine,
      Atât ia ghionţi până s-a dumirit,
      Atâta strigi urări până Crăciunul vine.
                                       Francois Villon