Gelsomino in tara mincinosilor(21 - sfarsit)

Pentru ca pe nimeni să nu nedreptăţească, Gelsomino face o împărţeală frăţească.   

    Povestea se va sfîrşi de-a binelea cînd veţi judeca puţinele însemnări pe care vi le redau şi adaug aici şi pe care, în graba mea de a încheia cel de-al douăzecilea capitol, le uitasem în buzunar. Sunt cele din urmă pagini ale însemnărilor luate de mine, în ziua cînd Gelsomino îmi povesti tărăşeniile lui din ţara mincinoşilor. Citesc în aceste pagini că de Giacomone nu se mai ştie nimic, absolut nimic, aşa că nu v-aş putea spune dacă s-a preschimbat într-o făptură mai cumsecade ori dacă din nou şi-a trimis picioarele lui de pirat să cutre­iere pe drumuri rele.

   

Micul print(17)

Chiar atunci sosi şi vulpea:

- Bună ziua, zise vulpea.

- Bună ziua, răspunse cuviincios micul prinţ întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni.

- Sunt aici, zise glasul, sub măr...

- Cine eşti tu? zise micul prinţ. Eşti tare frumoasă...

- Sunt o vulpe, zise vulpea.

Arghezi povestind copiilor (1)

Fata de demult

O fată cenuşie cu jarul ochilor în plete negricioase, ca bălăriile sărate ale mării, a fost osîndită odinioară să i se reteze capul cu securea, pentru o greşeală. Pe vremea din poveste, stăpînii puteau să scurteze viaţa cui pof­teau, cu nejudecată, pentru că nicio judecată nu era mai dreaptă decît a lor. La necaz si la chef, numai muzica şi sîngele, amestecate, puteau să-i potolească şi nicio is­pravă, nici bună, nici rea, atît se asemănau isprăvile bune cu isprăvile rele ale stăpînilor, nu se putea trece, după rînduială, fără tăiere şi înjunghieri.

Fata cenuşie a cerut stăpînului să o cruţe, făgăduind să-i spuie seara poveşti, să-i legene cruzimea cu basme frumoase, dacă se va îmbuna să o ierte pînă la isprăvitul poveştilor ei; şi numai după aceea să o trimită gîdelui împărătesc.

Faceti-va bine (302)

Susanul

Denumire ştiinţifică: Sesamum indicum.

Prezentare. Susanul este o erbacee anuală care-şi are originea în regiunile tropicale. Creşte şi în zona mediteraneană. Face parte din familia pedaliaceelor. Tulpina de susan poate ajunge la 1,5 metri înălţime, fiind păroasă. Frunzele, care acoperă planta de sus şi până jos, sunt dantelate. Susanul are flori galbene. Pentru alimentaţie şi pentru terapii se recoltează seminţele. Acestea se folosesc în diverse preparate alimentare, fiind foarte hrănitoare. Din seminţele de susan se obţine un ulei foarte bun, cu virtuţi medicinale. Pentru terapii se folosesc şi frunzele de susan, din care se prepară un decoct.

Gelsomino in tara mincinosilor(20)

C-un cîntec pe care Gelsomino-l îndrugă, pînă şi regele Giacomone e pus pe fugă

Cartea sorţii, după cum ştiţi, nu există. Nu se află nicio carte în care să se găsească scris ce lucruri se vor întîmpla cîndva. Ca să scrii o asemenea carte trebui să fii cel puţin... cel puţin directorul Desăvîrşitulului mincinos. Prin urmare ea nu există şi nu exista nici pe vremea lui Giacomone. Ceea ce este aproape un păcat. Căci dacă ar fi existat şi dacă bietul suveran cu perucă ar fi putut să tragă învăţăminte dintr-însa, atunci el ar fi citit la data acelei zile:

Azi, Giacomone nu va pronunţa un discurs. 

Trei milenii de umor (31)

La un banchet îmbelşugat, cînd limbile au început să se dezlege, un comesean care băuse mai mult i s-a adresat lui Rene Descartes:

—    N-am bănuit niciodată că mîncărurile gustoase şi vinul vechi pot: să placă atît de mult unor filozofi! V-am urmărit întreaga seară şi văd că nu v-aţi dat înapoi de la nimic! 

—    Credeaţi, i-a răspuns Descartes, că mîncărurile bune se gă­tesc numai pentru proşti?

Mici intamplari cu animale (172)

Jocul iedului

Am fost martorul unei scene de o rară drăgălăşenie. Pe mine m-a încîntat în chip deosebit, fiindcă pînă atunci n-am avut prilej să observ decît în treacăt şi în cîteva clipe scurte zbenguitul iezilor de capră neagră. De data aceasta scena s-a pre­lungit aproape o jumătate de ceas şi desigur că prin binoclu am văzut-o de aproape.

O noua inselatorie

Romanii sunt un popor de oameni lipsiti de educatie. Afirmatia asta, absolut reala, imi aduce critici si injuraturi: "cum adica needucati ba, adica daca ma-ta a avut biblioteca si ti-a dat sa citesti tu esti ala educatu'?". Desigur ca astfel de reactii vin chiar de la cei needucati. Dupa cum se stie, cei mai multi oameni se cred perfecti si nu accepta niciun fel de argument ca lucrurile nu ar sta chiar asa. Drept urmare, daca le arati adevarul, te spurca. 

Peştera lui Penrose

Jessica se simţea întotdeauna puţin nervoasă când intra în partea asta a peşterii. „Tati, dacă piatra aia mare cade din locul în care stă? Nu-i aşa că asta ne­-ar bloca ieşirea şi n-am mai putea ajunge niciodată, niciodată acasă?

„Aşa ar fi, dar n-o să cadă", răspunse tatăl ei puţin absent şi destul de brusc preocupat de modul în care plantele lui începeau să se obişnuiască cu întunericul în această parte, cea mai întunecată, a peşterii.

„Dar de unde ştii că n-o să cadă, tati?" insistă Jessica.

„Stânca aia e probabil acolo de multe mii de ani. N-o să cadă tocmai acum."

Faceti-va bine (301)

Sunătoarea

Denumire ştiinţifică: Hypericum perforatum.

Denumire populară: pojarniţă.

Prezentare. Vorbe din vechime spun despre sunătoare că nu este numai o simplă plantă medicinală, ci şi o plantă cu proprietăţi magice. Însăşi denumirea ei care vine din latină – sanatoria, înseamnă vindecătoarea. Sunătoarea face parte din familia hipericaceelor,  dezvoltându-se  ca  o  plantă perenă ce poate ajunge chiar şi la un metru înălţime, dimensiunea ei obişnuită fiind, însă, de 20– 30 cm. Tulpina este lemnificată sau se lemnifică destul de repede în procesul de vegetaţie. Frunzele, micuţe, au forme diferite, cele mai multe fiind ovale. Sunătoarea înfloreşte din iunie şi până în septembrie, florile, numeroase, fiind galbene cu puncte negre.

Micul print(16)

Micul prinţ străbătu pustiul şi nu întâlni decât o floare. O floare doar cu trei petale, o floare atât de neînsemnată.

- Bună ziua, zise micul prinţ.

- Bună ziua, zise floarea.

- Unde sunt oamenii? întrebă cuviincios micul prinţ.

Faceti-va bine(300)

Sulfina

Denumire ştiinţifică: Melilotus officinalis.

Denumiri populare: sulcină, surcină.

Prezentare. Sulfina este  o  plantă  erbacee  bienală,  aparţinătoare  de  familia leguminoaselor. Este o plantă dezvoltată, având o tulpină puternică şi ramificaţii largi.  Poate  ajunge  la  1,5  metri  înălţime,  uneori şi  mai  mult.  Frunzele  sunt  trifoliate,  iar florile, de culoare galbenă, au un miros plăcut. Sulfina este o plantă meliferă. Creşte în locuri însorite şi uscate – în fâneţe, pe pajişti, pe terenuri accidentate, prin tufărişuri, pe marginea drumurilor. Pentru uz medicinal se recoltează vârfurile – când sunt înflorite, cu tot cu flori. Preparatul principal obţinut din sulfină– infuzia. Se mai prepară tinctură, hidrolat, colir- infuzie.

Inalta aventura(3)

Descoperirea drumului de sud

       De la Nainche Bazar pînă la poalele Everestului am mers doar trei zile, care în multe privinţe au fost cele mai emoţionante şi mai pline de senzaţii din cîte am trăit vreodată. Prin funduri de chei adînci spumegau rîuri, coastele munţilor erau acoperite cu păduri dese întrerupte numai ici şi colo de cîte o faţă de stîncă golaşă sau de vreun colţ ascuţit, iar sus — peste pădurea înveşmîntată în coloritul unui început de toamnă — se înălţau piscurile stranii ale ţinutului Khumbu — uriaşi versanţi îmbrăcaţi în gheaţă, metereze de stînci înspăimîntătoare şi culmi de gheaţă crestate şi ascuţite ca un tăiş de brici. Deşi numai rareori depăşeau 6 700 m, totuşi nu-ţi venea să crezi că vor putea fi cucerite vreodată de om.

       

Trei milenii de umor (30)

Legiunile romane înaintau spre partea superioară a Tibrului, cîştigînd bătălie după bătălie. Înfrînţi pe cîmpul de luptă, sa­binii căutau noi mijloace ca să stăvilească înaintarea Romei. Ei au încercat să ofere senatorului roman, care conducea oastea victorioasă: o sumă importantă de bani. L-au găsit mîncînd ridichi, aceeaşi hrană ca şi sol­daţii înfometaţi şi lipsiţi de alimente. După ce i-a ascultat în tăcere, senatorul le-a spus demn:

 — Atîta timp cît ridichea îmi va fi dulce, n-am nevoie de aurul vostru! Iată filozofia mea!

Stilpon din Megara a vrăjit minţile locuitorilor atenieni prin eleganţa vorbirii sale şi prin subtilitatea şi fineţea gîndirii dialectice. Cînd Stilpon trecea pe stradă, atenienii părăseau locuinţele şi atelierele. Un contemporan i-a spus filozofului,:

—    Îi vezi? Se îngrămădesc în jurul tău de parcă ai fi un animal sălbatic.

—    Nu, i-a răspuns Stilpon. Mă înconjoară ca pe un om ade­vărat!

Renașterea PNTCD

Cred că a sosit într-adevăr momentul ca PNȚCD să reintre pe scena politică și să preia sarcina înlăturării pentru mulți ani a stângii de la putere. Spun asta pentru că sunt coapte toate condițiile pentru renașterea acestui partid:
1. PNȚCD a ispășit pedeapsa pe care i-au dat-o românii pentru mizerabila guvernare din 1996-2000

Gelsomino in tara mincinosilor(19)

Gelsomino cîntă cu adevărat; urmează o mînie şi-un scandal turbat

După harababura pricinuită de fuga lui Bananito, în balamuc s-a aşternut liniştea. Prin camere, prin celule, pe coridoare, toţi dormeau; doar bietul rîndaş sta de veghe la bucătărie. El aproape că nu mai putea dormi, fiindcă îi era pururea foame şi-şi petrecea noaptea scotocind prin gunoaie, căutînd să găsească ceva de-ale mîncării. Pe el nu-l interesa nimic — nici Bananito, nici cei care-l urmăreau pe Bananito. Nu-l interesa nici măcar tînărul acela ciudat, subţirel, care se oprise chiar în mijlocul pieţei, în faţa clădirii balamucului, şi începuse să cînte.

Numele sfintilor

O observatie exceptionala facuta de prietena mea virtuala Rodica Raican pe wall-ul ei de Facebook, ma indeamna sa scriu aici despre onomastica la romani. Care romani, in proportie covarsitoare, se declara crestini ortodocsi. Care romani se inghesuie an de an sa pupe moastele sfintelor si sfintilor in raclele purtate prin manastiri, asteptand la cozi kilometrice, imbulzindu-se si calcandu-se in picioare. In sfarsit, care romani tin toate posturile, se inchina evlavios de cate ori trec prin fata unei biserici, indeplinesc constiincios tot felul de ritualuri crestine si spera ca facand toate astea, Dumnezeu ii va lua de-a dreapta Lui.

Din pozele tibetane ale lui Heinrich Harrer

Micul print (15)

Ce-a de-a şaptea planetă a fost, prin urmare, Pământul.

Pământul nu e o planetă oarecare! Poţi număra pe el o sută unsprezece regi (fără a-i uita, bineînţeles, pe regii negri), şapte mii de geografi, nouă sute de mii de businessmani, şapte milioane şi jumătate de beţivi, trei sute unsprezece milioane de vanitoşi, vreo două miliarde de oameni mari.

Ca să vă puteţi face o părere despre întinderea Pământului, am să vă spun că, înainte de născocirea luminii electrice, trebuia întreţinută acolo, pe întreg cuprinsul celor şase continente ale sale, o adevărată armată de patru sute şaizeci şi două de mii cinci sute unsprezece lampagii.

Rating cu Anca Petrescu

Zilele astea, televiziunile fac rating aducand in studiouri diverse personaje care abereaza pe tema "Anca Petrescu". Tampenii mai mari si mai nerusinate rar mi-a fost dat sa aud. Si chiar nu ma asteptam sa vad oameni de asemenea factura precum aia care sunt invitati sa comenteze la moartea "mamei" Casei Poporului.