marți, 5 noiembrie 2013

Faceti-va bine (301)

Sunătoarea
Denumire ştiinţifică: Hypericum perforatum.
Denumire populară: pojarniţă.
Prezentare. Vorbe din vechime spun despre sunătoare că nu este numai o simplă plantă medicinală, ci şi o plantă cu proprietăţi magice. Însăşi denumirea ei care vine din latină – sanatoria, înseamnă vindecătoarea. Sunătoarea face parte din familia hipericaceelor,  dezvoltându-se  ca  o  plantă perenă ce poate ajunge chiar şi la un metru înălţime, dimensiunea ei obişnuită fiind, însă, de 20– 30 cm. Tulpina este lemnificată sau se lemnifică destul de repede în procesul de vegetaţie. Frunzele, micuţe, au forme diferite, cele mai multe fiind ovale. Sunătoarea înfloreşte din iunie şi până în septembrie, florile, numeroase, fiind galbene cu puncte negre.

Sunătoarea creşte în flora spontană– în locuri uscate, pe pârloage, pe terenuri virane, pe terenuri cu tufărişuri, pe marginea apelor şi a drumurilor. Pentru terapii medicinale se recoltează toată planta, din care se face infuzie. Alte preparate medicinale: ceaiul pentru bronşite şi uleiurile de sunătoare. Aceste uleiuri de sunătoare sunt considerate foarte eficiente în terapiile medicinale.
Substanţe active importante. Sunătoarea este o adevărată farmacie. Au fost identificaţi peste 15 compuşi, printre care acidul valerianic, saponinele, colina, rutina, galactoza, hiperina, hipericina, uleiul volatil.
Întrebuinţări. În medicina populară se ştie că sunătoarea (pojarniţa) este bună în tratamente privind astmul, tensiunea, sciatica, rănile, deranjamentele stomacale şi intestinale, viermii intestinali. Infuzia  de  pojarniţă acţionează  ca  antiseptic,  cicatrizant,  antiinflamator  hepatic şi  intestinal,  antibiotic,  antidiareic,  coleretic, sedativ,  revigorant şi  remineralizant. Sunătoarea  are  efecte  pozitive  în  bolile  de  ficat,  în  hepatite cronice,  precum şi  în hepatitele evolutive, în dischinezii biliare şi colecistite, având rol în stimularea celulei hepatice. Intern– sunătoarea este un bandaj bun, dar şi un reechilibrant, în ulcere, gastrite, enterite. Extern, cu sunătoare se fac aplicaţii terapeutice în cazuri de arsuri, răni, inflamaţii bucale. Cu preparat de sunătoare se tratează şi podoaba capilară, pentru întărirea firului de păr şi a rădăcinii de păr. Mai nou, sunătoarea se foloseşte şi în tratamente asupra  tenului, fiind un regenerator şi un fortifiant al acestuia.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!