UNDE
APARE O VECHE CUNOŞTINŢĂ
Satul
pigmeilor era o aşezare de câteva zeci de colibe rotunde alcătuite din crengi
de copac şi lut întărit. Destul de încăpătoare, de altfel colibele aveau în loc
de intrare un fel de gaura prin care abia se putea strecura un pigmeu.
Satul
era înconjurat de un gard destul de înalt ca să oprească vizita nepoftită a
războinicilor din alte triburi sau a animalelor sălbatice. Două deschizături înguste,
una spre răsărit şi alta spre apus, constituiau cele două intrări ale gardului.
Bineînţeles că ele se astupau în timpul nopţii.