Acum cateva zile, m-am trezit cu catelusa Cindy bolnava. Statea pur si simplu intr-un singur loc, fara sa se aseze, tinea capul in pamant si ofta - cel putin scotea niste sunete care mie mi se parea ca aduc cu oftatul. De mancat a mancat, dar ceva mai tarziu a vomitat niste lichide. Asa ca la patru cand am ajuns acasa, am luat-o pe sus si, impreuna cu Maria, am mers la Kleintierklinik. Am asteptat ce-am asteptat, pana a aparut o domnisoara subtire, care ne-a dus intr-un mic cabinet, ne-a cerut tot felul de informatii despre Cindy, apoi a plecat si a zis ca doamna doctor o sa vina imediat.
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
marți, 19 noiembrie 2013
duminică, 17 noiembrie 2013
Inalta aventura(5)
Peste Nup La
Dorisem dintotdeauna să
încerc o ascensiune peste trecătoarea Nup La. În 1951, Riddiford şi ceilalţi
din grupul nostru încercaseră să urce căderile ei mari de gheaţă, dar fuseseră
siliţi să se întoarcă din drum. În afară de satisfacţia de a fi primii care au
atacat această trecătoare formidabilă, George şi cu mine mai aveam un plan
ascuns. Nup La este trecătoarea de la izvoarele rîului Dudh Kosi şi capătul
gheţarului Ngojumba. De partea cealaltă a ei, drumul duce la Rongbukul-de-vest –
uriaşul gheţar – şi la povîrnişurile nordice ale muntelui Everest. Ne gîndeam
că în cazul cînd izbuteam s-o escaladăm, am fi putut face o incursiune rapidă
în partea nordică a Everestului, prin locurile devenite celebre, datorită
expediţiilor anterioare, şi poate să încercăm chiar cîteva ascensiuni. Numai
faptul de a ne găsi în preajma versantului de nord al Everestului, care ne
devenise atît de cunoscut din cărţi şi fotografii, era o perspectivă care ne
umplea de entuziasm. Mai întîi însă trebuia să traversăm Nup La.
Faceti-va bine (304)
Ştevia
Denumire ştiinţifică: Rumex
patientia.
Denumiri populare: dragomir, măcriş
de grădină.
Prezentare. Ştevia, o plantă ce aparţine
de familia poligonaceelor, este o erbacee perenă foarte frecventă în flora
spontană din România. Tulpina este dreaptă,
puternică, înaltă până
la doi metri. În
partea superioară, tulpina de ştevie este
ramificată, purtând pe ea frunze
mari, cu peţiolul
consistent. Florile sunt grupate, verzui, purtând pe ele un cerc roşu-palid
sau roşu-vişiniu. Pentru nevoi
alimentare se culeg
frunzele tinere, primăvara,
atunci când se
dezvoltă doar frunzele bazale.
sâmbătă, 16 noiembrie 2013
Ardei umpluti
A trecut ceva vreme de cand n-am mai urcat nicio reteta, asa ca o sa recuperez cu o chestie absolut fantastica: ardei umpluti. Dar nu umpluti oricum, ci cu chestii speciale, in asa fel incat la sfarsit nici n-o sa-si dea seama lumea ca nu-i carne inauntru. In plus, nu se prajeste nimic, nici macar nu se caleste ceapa si nu se foloseste niciun fel de grasime. Optim, nu?
Micul print(19)
Ne aflam în cea
de-a opta zi de când rămăsesem în pană în pustiu şi, în timp ce ascultam
povestea cu neguţătorul, sorbisem şi cel din urmă strop al proviziei mele de
apă.
- Vai! i-am spus
micului prinţ, sunt foarte frumoase amintirile tale, dar eu încă nu mi-am
reparat avionul, nu mai am nimic de băut şi aş fi la rându-mi fericit de-aş
putea porni în linişte spre o fântână!
- Prietena mea,
vulpea... zise el.
- Dragul meu
băiat, nu mai e vorba de vulpe!
- Cum aşa?
- Pentru că avem
să murim de sete...
Saint-Exupery cu micul print |
vineri, 15 noiembrie 2013
Rocada Corleone-Gino: de ce acum?
Una dintre cele mai iritante, imbecile si sinistre intrebari care bantuie Romania needucata inca din vremea lui Ion Iliescu este urmatoarea: "de ce acum?" Aproape ca n-a existat dezvaluire cu privire la faptele de coruptie ale celor de la putere, in legatura cu care sa nu apara aceasta intrebare perversa. Tot felul de fosti securisti se infiintau si inca se infiinteaza in studiourile de televiziune de unde, cu ranjetul specific diversionistilor de profesie, croncaneau (si croncanesc): "de ce acum?" Iar romanii se inghesuie sa preia si sa raspandeasca mizeria, pana cand scopul diversionistilor este atins: nimeni nu mai da doi bani pe fapte, dar toata lumea este preocupata sa afle ce dusmani ai faptuitorilor fac dezvaluiri exact in acel moment.
joi, 14 noiembrie 2013
O spaima
Neîndurători
sunt îngerii,
Şi
incoruptibil, judecătorul;
Puternic e soborul,
Şi
nepărtinitor, tribunalul;
Cumplite
sunt ameninţările,
Şi crude
pedepsele;
Arghezi povestind copiilor (2)
Jucăriile
Am făcut pentru tine o povestire
mică, mică de tot, cît o batistă. M-am deşteptat din somn dinaintea ferestrei,
acoperit pe de-a-ntregul de soare, şi ridicînd capul din perini, ca dintr-o
groapă cu nimburi, m-am uitat în munţi şi am rîs. Mi s-a părut că mă scol de
unde mă culcasem azi noapte, dintr-o albie de rîu, care cîntă furnicată de
soare şi de-a lungul căreia curge borangicul printre năframe şi giulgii de
mătase. Se întocmise fără să ştiu, din nou, toată împrejurimea, şi stihiile
dumnezeieşti ale miracolului din cer şi din pămînt, voiau să dea o pildă de zi
fericită, pierdută, fără alţi martori decît viţeii, în eternităţi.
Trei milenii de umor (32)
La Cazinoul din Frankfurt pe
Main, unde Schopenhauer se afla în prezenţa unor cunoscuţi, un tînăr înfumurat
şi nu prea deştept a afirmat următoarele:
- Să ştiţi că-i aşa cum vă zic: dacă Dumnezeu îi dă cuiva un post, îi dă şi
inteligenţa necesară!
Replica filozofului nu s-a lăsat
mult aşteptată:
-
Domnul meu, rugaţi-l pe îngăduitorul dv. Dumnezeu cît se poate de
fierbinte să vă facă rost de un post, dar cît mai repede posibil!
Faceti-va bine (303)
Şofranul
Denumire ştiinţifică: Crocus sativus.
Prezentare. şofranul face parte din
familia iridaceelor şi provine din Asia. Este o
erbacee perenă de mici
dimensiuni. Tulpina şofranului
este consistentă, uşor lemnificată şi se ramifică în partea
superioară. Frunzele sunt lungi, liniare, iar florile, violet-deschis, prezintă
nişte striaţii, nişte linii roşietice. şofranul este o plantă de cultură. Valoare
medicinală au florile, mai exact spus stilele şi stigmatele florilor de şofran (stilele
şi stigmatele sunt părţi ale pistilului), din care se extrage o substanţă
galbenă ce conţine uleiuri eterice cu miros specific. Din florile şofranului se
prepară infuzie, pulbere şi tinctură.
Micul print(18)
- Bună ziua,
zise micul prinţ.
- Bună ziua,
zise acarul.
- Ce faci aici?
zise micul prinţ.
- Triez
călătorii în pachete de câte o mie, zise acarul. Dau drumul trenurilor, care-i
poartă când la dreapta, când la stânga.
Şi un rapid
străluminat, bubuind ca tunetul, cutremură cabina acelor.
miercuri, 13 noiembrie 2013
Mici intamplari cu animale (173)
Corecţie maternă
Se pare că
şi unele animale ar cunoaşte vorba veche „joarda-i ruptă din rai", cînd au
grija creşterii puilor. Cînd puii nu-s cuminţi şi ascultători, nu le strică o
mică păruială. Am văzut odată o ursoaică cum îşi „pălmuia" puiul, care nu
se grăbea destul să se îndepărteze de omul cu primejdie. Dar întîmplarea aceea
am descris-o în altă parte. Acum îmi aduc aminte de un incident din familia
cucoanei vulpe.
Un soft mic si destept
De o buna bucata de vreme ma lupt sa scot o varianta cat mai buna pentru cartea mea de povesti si pentru alte cateva carti care asteapta sa intre la vanzare pe Amazon sau pe rafturile unui magazin virtual. Pentru cine n-a facut asa ceva, poate parea o joaca de copii. Dar cand te apuci efectiv de treaba, te izbesti de o sumedenie de probleme.
Inceputul sfarsitului
Cum spuneam, ieri dimineata a fost inceputul sfarsitului. Dar s-o iau cu inceputul.
Acum vreo doua luni, am primit un mail de la prietenul Gogol, care-mi scria asa:
"Cam de 10 zile mi-am schimbat putin modul de viata. La ultimul control
medical mi s-a recomandat sa mai slabesc, sa evit pastele fainoase,
dulciurile, hartanele, alcoolul si sa iau niste pastile (pentru
tensiune, colesterol, etc.) Asa ca m-am conformat, tin un oarecare
regim, mananc mai putin si in fiecare seara alerg sau merg in pas vioi
6-10 km".
duminică, 10 noiembrie 2013
Inalta aventura(4)
Pregătiri pe Cho Oyu
Ştirea aceasta fu o lovitură
serioasă şi neaşteptată dată planurilor şi speranţelor noastre, dar Comitetul
mixt pentru Himalaya al Societăţii geografice regale şi al Clubului alpin au
dovedit un curaj demn de toată admiraţia. Comitetul hotărî să meargă înainte,
indiferent de încercarea elveţienilor. Cum guvernul nepalez acordase pentru
1953 autorizaţia sa pentru o expediţie britanică pe Everest, Comitetul pentru
Himalaya se decise să nu precupeţească niciun efort pentru a face pregătirile
necesare şi într-un timp foarte scurt se hotărî să trimită chiar din 1952 o
expediţie de aclimatizare în munţii Himalaya.
sâmbătă, 9 noiembrie 2013
Gelsomino in tara mincinosilor(21 - sfarsit)
Pentru
ca pe nimeni să nu nedreptăţească,
Gelsomino face o împărţeală frăţească.
Povestea se va sfîrşi de-a binelea cînd veţi
judeca puţinele însemnări pe care vi le redau şi adaug aici şi pe care, în graba mea de a încheia cel de-al
douăzecilea capitol, le uitasem în buzunar. Sunt cele din urmă pagini
ale însemnărilor luate de mine, în
ziua cînd Gelsomino îmi povesti tărăşeniile lui din ţara mincinoşilor. Citesc în
aceste pagini că de Giacomone nu se
mai ştie nimic, absolut nimic, aşa că
nu v-aş putea spune dacă s-a preschimbat într-o
făptură mai cumsecade ori dacă din nou şi-a trimis
picioarele lui de pirat să cutreiere
pe drumuri rele.
Micul print(17)
Chiar atunci sosi şi
vulpea:
- Bună ziua, zise
vulpea.
- Bună ziua,
răspunse cuviincios micul prinţ întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni.
- Sunt aici, zise
glasul, sub măr...
- Cine eşti tu? zise
micul prinţ. Eşti tare frumoasă...
- Sunt o vulpe, zise
vulpea.
Arghezi povestind copiilor (1)
Fata de demult
O fată cenuşie cu jarul ochilor în plete negricioase, ca bălăriile sărate
ale mării, a fost osîndită odinioară să i se reteze capul cu securea, pentru o
greşeală. Pe vremea din poveste, stăpînii puteau să scurteze viaţa cui pofteau,
cu nejudecată, pentru că nicio judecată nu era mai dreaptă decît a lor. La
necaz si la chef, numai muzica şi sîngele, amestecate, puteau să-i potolească
şi nicio ispravă, nici bună, nici rea, atît se asemănau isprăvile bune cu
isprăvile rele ale stăpînilor, nu se putea trece, după rînduială, fără tăiere
şi înjunghieri.
Fata cenuşie a cerut stăpînului
să o cruţe, făgăduind să-i spuie seara poveşti, să-i legene cruzimea cu basme
frumoase, dacă se va îmbuna să o ierte pînă la isprăvitul poveştilor ei; şi
numai după aceea să o trimită gîdelui împărătesc.
Faceti-va bine (302)
Susanul
Denumire ştiinţifică: Sesamum indicum.
Prezentare. Susanul este o
erbacee anuală care-şi are originea în regiunile tropicale.
Creşte şi în zona mediteraneană. Face parte din familia pedaliaceelor. Tulpina
de susan poate ajunge la 1,5 metri înălţime, fiind păroasă. Frunzele, care acoperă
planta de sus şi până jos, sunt dantelate. Susanul are flori galbene. Pentru alimentaţie şi pentru terapii se recoltează seminţele.
Acestea se folosesc în diverse preparate alimentare, fiind foarte hrănitoare.
Din seminţele de susan se obţine un ulei foarte bun, cu virtuţi medicinale. Pentru
terapii se folosesc şi frunzele de susan, din care se prepară un decoct.
vineri, 8 noiembrie 2013
Gelsomino in tara mincinosilor(20)
C-un cîntec pe care Gelsomino-l îndrugă, pînă şi regele Giacomone e pus pe fugă
Cartea sorţii, după cum ştiţi,
nu există. Nu se află nicio carte în care să se găsească scris ce lucruri se vor întîmpla cîndva. Ca să scrii o asemenea carte trebui să fii
cel puţin... cel puţin directorul Desăvîrşitulului mincinos. Prin urmare ea nu există şi nu
exista nici pe vremea lui Giacomone. Ceea ce este
aproape un păcat. Căci dacă ar fi existat şi dacă bietul suveran cu perucă ar fi
putut să tragă învăţăminte dintr-însa, atunci el ar fi citit la data acelei zile:
Azi, Giacomone nu va pronunţa un discurs.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)