15 august
E sigur că nimic pe lume nu e mai trebuincios omului decât
iubirea. Am simţit asta la Lotte, am văzut că nu i-ar plăcea să mă piardă, iar
copiii îşi închipuie că eu am să mă întorc mereu, în fiecare dimineaţă. Astăzi
m-am dus să acordez pianul Lottei, dar n-a fost chip, fiindcă micuţii se
ţineau de mine să le spun o poveste şi Lotte singură mi-a cerut să le fac pe
plac. Le-am împărţit pâinea cu unt, pe care ei acuma o primesc de la mine
aproape cu tot atâta plăcere ca şi de la Lotte, şi le-am povestit întâmplarea
cu prinţesa care e slujită de mâini nevăzute. Învăţ multe cu ocazia asta, te
asigur, şi mă minunez de impresia pe care o fac poveştile asupra lor. Din
pricină că de multe ori trebuie să născocesc un incident pe care a doua oară îl
uit, ei îmi spun imediat că data trecută a fost altfel, aşa încât mă deprind să
recit totul fără nici o schimbare, într-o cadenţă cântătoare şi în aceeaşi
ordine. Am învăţat din asta că un autor îşi strică opera dacă o publică într-o
ediţie revăzută, chiar dacă din punct de vedere poetic a devenit acum mai bună.
Prima impresie e cea hotărâtoare, şi omul e astfel alcătuit, încât îl poţi
convinge de cele mai nemaipomenite lucruri; totul se lipeşte imediat de suflet,
dar vai de acela care vrea să cureţe şi să şteargă ce a fost lipit.