Am remarcat, de-a lungul timpului, că mulţi oameni sunt
nefericiţi şi ajung să se îmbolnăvească pentru că vor să fie ce nu pot. Pare
incredibil, dar lucrurile stau întocmai aşa. Cunosc persoane care ar vrea să
fie mai înalte ori mai scunde, mai grase sau mai slabe, mai puternice, mai
rezistente, mai talentate şi tot aşa. Ar vrea, dar nu pot şi atunci fac
depresii. Ori asta mi se pare o tâmpenie uriaşă. Nu e mai simplu să îţi spui:
„eu sunt ăsta, sunt aşa şi nu altfel şi este perfect”? De exemplu, ai un neg pe
frunte. Care e problema? De ce ar trebui să fii nefericit că ai negul? De ce nu
poţi să iei lucrurile ca atare şi să nici nu-ţi pese de el? Fiecăruia îi este
dat să fie cumva. Unii au ochi albaştri, unii sunt clăpăugi, alţii au numai
patru degete la o mână, alţii nu simt frigul... De ce ar trebui ca astfel de
lucruri să-ţi distrugă viaţa? Poţi să trăieşti cu negul tău? Poţi să mănânci,
să bei, să alergi, să faci copii, să conduci maşina, să asculţi muzică? OK - de
ce eşti nefericit? Dar poate ai o problema gravă de sănătate. Ai vrea să fii
sănătos şi nu poţi. Chiar şi atunci ar trebui să fii fericit. Eşti bolnav şi o
să mori. OK, dar ai trăit, te-ai bucurat, ai amintiri. Ăsta a fost destinul
tău: să te îmbolnăveşti. Foarte bine, eşti un destin din sute de miliarde de
destine, fii mulţumit că exişti, cu destinul tău cu tot, nu te mai gândi la
destinele altora, nu-ţi foloseşte la nimic.
Frumos am spus până acum, nu-i aşa? Sunt foarte încântat de
mine. Am însă o mică problemă: nu pot să aplic nimic din toate astea la mine
însumi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu