An de an, cu diferite prilejuri, apar la televizor niste mosi de 90-100 de ani, imbracati in uniformele lor vechi de aviatori, amirali, generali etc. Marturisesc ca nu-i inteleg. Au fost niste viteji, OK, s-au luptat cu dusmani la fel de viteji ca ei si i-au invins. Un astfel de mos a facut lucruri la care eu nici nu pot sa visez si, datorita lui, tara a scapat nevatamata etc. Toate bune si frumoase, dar de ce vin la televizor cu uniformele alea? Au ajuns la 100 de ani si trupurile li s-au imputinat. Chipiele aproape ca le ascund ochii, vestoanele par a fi imprumutate de la alti tipi, cu mult mai vanjosi. Plus ca oamenii vorbesc cu voci pitigaiate si mici, din cauza anilor. La ce bun sa te imbraci ca atunci cand erai in floare, astazi cand abia te mai tii? Ce vrei, de fapt, sa starnesti admiratie? Dar nu ti-e clar ca lumea te priveste cu mila?
Eu, in locul unui astfel de mos as face altceva. M-as imbraca asa cum ma imbrac cand nu sunt la televizor, adica as fi eu insumi. Dar as veni cu o cutie din care as scoate, la momentul oportun, niste fotografii din vremurile eroice, niscai decoratii, vreun pistol cu care am rapus nu stiu cati dusmani.
Ca sa fac o comparatie edificatoare, iata, sa-l privim pe Mihai, ultimul rege al Romaniei. Cum ar fi sa apara astazi imbracat cu hainele de gala din anii sai de glorie? Nu s-ar uita lumea la el ca la o ciudatenie absoluta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu