Exista oare o metoda infailibila de a te asigura ca stii exact ce gandeste cineva despre tine sau despre orice altceva? Eu unul nu cred. Chiar daca e vorba de o persoana pe care o iubesti si care te iubeste, cum poti sa stii ca nu iti ascunde ceva, indiferent ce, chiar un lucru mic si neinsemnat?
Eram adolescent si citeam "Triumful mortii" al lui Gabriele d'Annunzio. Iubeam si eu, asa incat eram teribil de mirat sa aflu de acolo despre chinurile unui tanar care nu se putea acomoda cu ideea ca orice ar face nu va reusi sa patrunda in mintea iubitei, astfel incat sa-i citeasca toate gandurile. Nu intelegeam de ce ar trebui sa fii nefericit pentru atata lucru. Astazi inteleg. Astazi as vrea si eu sa pot patrunde in mintea altcuiva. Chiar daca nu pentru a afla ce gandeste despre mine cu exactitate, ci pentru a afla ce pericole pandesc in mintea ei mica - pentru ca despre Maria e vorba, evident. Ah, daca as sti cum percepe ea lucrurile, ce idei si-au facut cuib in ungherele ascunse ale mintii ei crude, poate as reusi s-o feresc de pericole. Dar nu am nicio posibilitate sa aflu ceva. Nu-mi ramane decat sa-mi doresc cu tarie ca toate sa mearga in directii bune.
de unde oare sa stim daca si pentru ei ,, directie buna" va insemna acelasi lucru ca pentru noi? putem doar sa le infrumusetam sufletele, ca ulterior ei sa-si doreasca lucruri frumoase in viata lor.
RăspundețiȘtergereEu ma gandeam ca as putea gasi acolo lucruri care m-au dus pe mine pe directii rele...
RăspundețiȘtergeredirectie rea e doar ce vedem la un moment dat, insa poate fi inceputul unui drum mult mai bun. Sunt norocosi doar cei ce au curajul sa faca primul pas spre nicaieri.
RăspundețiȘtergereEu cred ca directie rea e una care te duce intr-un punct in care regreti ca ai apucat-o si nu mai ai cale de-ntoarcere.
RăspundețiȘtergereNu putem noi decide direcțiile bune pentru nimeni, nici măcar pentru copiii noștri. Mama mea a încercat să-mi ghideze prietenii, s-a opus cu toată forța căsătoriei mele (îmi vine să rîd acum, dar îmi amintesc că am anunțat-o că mă mărit și i-am zis o dată așa, la mișto, să văd replica ei. Nu s-a lăsat și mi-a răspuns că-i plecată din oraș :)), iar acum, cred că mulțumește Domnului în fiecare zi că n-am ascultat-o. Am dat doar un exemplu, ar fi mai multe.
RăspundețiȘtergerePe de altă parte, nu pot să afirm că nu mi-ar plăcea să știu ce-i exact în capul copilului meu :) Pînă se inventează mecanismul, intuiția mea își face treaba, dar încă lucrez din greu la dorința de-a o influența...
Eu zic asa. In mintea unor copii intra anumite lucruri care, in timp, lucreaza si ii transforma in maturi cu probleme. De exemplu, unui copil ii intra in cap ca are nasul prea mare. Ii e rusine de asta, nu spune nimanui, nici parintilor. Creste cu complexul asta, ajunge sa nu mai iasa in lume pentru ca ii e rusine etc. Ei, cum ar fi sa stiu eu lucrul asta si sa ii explic copilului aluia cat de mult greseste?
RăspundețiȘtergerePai nu-i ceva ce se poate explica. Majoritatea gandurilor "periculoase" (complexe, obsesii etc) sunt niste conglomerate de sentimente, stari, idei care nu pot fi distruse cu ajutorul ratiunii.
RăspundețiȘtergereUn copil cu parinti echilibrati, cumsecade si iubitori, care se simte in permanenta apreciat si respectat de parinti, n-ar trebui sa aiba probleme prea mari in viata.