Azi, la școală, așteptând-o pe Maria, am asistat la show-ul produs de niște mămici împreună cu odraslele lor multiculturale. A fost ceva fa-bu-los. Au strigat, au chițăit, s-au lăsat pe vine, și-au clătinat coamele de păr, au râs paranoic, și-au pasat jucării de-ale copiilor și multe alte lucruri care eu credeam că se petrec doar în filmele cu Meryl Streep - alea de genul „Mamma mia”. Uite cam cum arătau, într-un moment de acalmie:
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
luni, 5 martie 2012
Mici intamplari cu animale (16)
Miros de
primejdie
Foarte multe şi
dezastruoase experienţe au avut cele mai multe animale în contactul lor cu
omul, încît s-a sedimentat în firea lor, ca un instinct de temelie, frica de
acesta. Oricît ar fi de înzestrate unele animale cu arme de apărare şi de atac
mult superioare celor fizice ale omului, din vechimile adînci au recunoscut
superioritatea acestei fiinţe care a născocit unelte şi meşteşuguri pe care
ele, animalele, nu le pot egala. În afară de situaţii excepţionale, primul
impuls al animalelor ajunse în faţa omului este să fugă, să scape. Aceasta o
constată si vînătorii de fiare mari - urşi, mistreţi, lei, tigri, elefanţi,
rinoceri etc.
Prima zi de școală
Azi, Maria a început școala. Emoționată, biata de ea, dar lasă că nici cu mine nu mi-a fost rușine. Parcă aș fi început eu, nu fiică-mea. Am ajuns la școală cu aproape zece minute mai devreme. Am parcat și ne-am dus către intrare, unde trona un portar cu chip aspru. Tocmai ne pregăteam să-l abordăm, când îl auzim că zice:
- May I ask if she is Maria?
Pe malul lacului
Un fel de femeie-comisar in mars |
Rollerita impingand un carucior de invalid Pacat ca nu mi-a iesit foarte clar |
duminică, 4 martie 2012
Faceti-va bine (72)
Cornul
secarei
Denumire știinţifică: Claviceps purpurea.
Denumire populară: pintenul secarei.
Prezentare. Cornul secarei este o ciupercă ce se dezvoltă în ovarul diferitelor graminee și, mai ales, după cum îi spune și numele, pe spicele (florile) de secară. Această dezvoltare a ciupercii provoacă o boală a spicului. Prin urmare, pe spic apar niște diformităţi tari, de culoare brun-negricioasă sau violaceu-negricioasă, niște săculeţi alungiţi numiţi scleroţi.
Mituri cu germani
Nu am decat doua zile de Hanovra si deja incep sa se spulbere incetisor miturile despre hiper-corectitudinea germana. La intrarea dinspre Cehia, am vazut limpede panoul pe care sunt indicate vitezele maxime pentru autovehicule, in functie de tipul drumurilor. Pentru autostrada, scria clar 130km/h. Eu, ca romanul, apasam pana pe la 150 si ma uitam cum trec pe langa mine masini cu numar de Germania, care aveau cel putin 200 la ora.
Elisabeta a II-a și conspirația papucilor
În anul 1952, Banca Națională a Canadei a avut ideea să lanseze o nouă serie de bancnote. Pentru design, a fost contractat un oarecare Gundersen, de la British American Bank Note Company, care a trecut la treabă. Termenul pentru lansare era undeva în 1954. Gundersen și-a lucrat matrițele folosind fotagrafii ale reginei Elisabeta a II-a, făcute de fotograful oficial al reginei, un anume Peter-Dirk Uys. Totul a decurs conform planului, iar în 1954 bancnotele erau pe piață. Ei bine, la un moment dat, un cetățean a sunat la Banca Națională a Canadei și a anunțat că în părul reginei se vede clar figura unui diavol. Iată ce observase el:
De-ale lui Zoscenko (4)
Agitatorul
Grigori
Kosonosov, paznic la o şcoală de zbor, a plecat în concediu la el în sat.
— Ia
vezi, tovarăşe Kosonosov — i-au spus prietenii înainte de plecare — dacă tot te
duci la ţară, fă şi dumneata un pic de agitaţie. Spune-le ţăranilor că aviaţia
se dezvoltă... Poate donează şi ei ceva pentru un aeroplan.
— Nici
vorbă — a zis Kosonosov. Fac şi agitaţie. La altele
nu mă bag, dar despre aviaţie le vorbesc eu, n-aveţi nici o grijă.
Kosonosov
a venit în sat toamna şi, chiar în ziua cînd a sosit, s-a dus la soviet.
— Uite
— zice — aş vrea să fac şi eu puţină agitaţie. Avînd în vedere că sînt venit de
la oraş, nu s-ar putea ţine o adunare?
— Mă
rog — a zis preşedintele. S-a făcut. Mîine adun oamenii.
A
doua zi, preşedintele a adunat oamenii lîngă magazia pompierilor.
sâmbătă, 3 martie 2012
Cuceriri la Praga
Autostrăzile din Slovacia și Cehia nu sunt de cea mai bună calitate. Pe distanțe lungi, de zeci de kilometri, prima bandă este făcută din plăci de beton care nu sunt perfect îmbinate, așa că ai senzația că mergi pe tablă ondulată. Dar una peste alta, e OK. În Ungaria, lucrurile stau altfel, nici nu știi când ajungi la 150/h, poți să și adormi liniștit – glumesc.
joi, 1 martie 2012
Faceti-va bine (71)
Cornul
Denumire știinţifică:
Cornus mas.
Prezentare. Cornul este
un arbust cu o înălţime cuprinsă între patru și opt metri, statura sa fiind, uneori,
asemănătoare cu cea a unui adevărat arbore. Face parte din familia cornaceelor și
este cunoscut pentru lemnul său foarte tare, pentru fructele gustoase, roșii, precum
și pentru faptul că la venirea primăverii este printre cei dintâi arbori
care înfloresc. Florile de corn apar în martie, rareori în aprilie, fiind mici,
multe și de un galben foarte plăcut. Frunzele sunt ovale, aspre, cu
întrebuinţări în vopsitoria textilă. Cornul crește în păduri, în tufărișuri și
chiar și în parcuri, ca arbust de ornament. Valoare medicinală au frunzele,
coaja și fructele (coarnele).
Substanţe active
importante: vitamina C, plus un complex de vitamine, pectine, acid citric și
malic, tanin, un amestec de glucoză și levuloză.
Întrebuinţări.
Infuzia de frunze și coajă de corn reglează tractul gastro-intestinal și
revigorează activitatea acestuia, având acţiune antidiareică. Efecte
asemănătoare au și fructele, care sunt folosite în alimentaţie. Totodată, sub
formă de infuzie, preparatele din corn și fructele de corn sunt utilizate în
combaterea febrei, dovedindu-se și un bun sedativ.
Din fructele de corn
se fac, în mod tradiţional, jeleuri, marmelade, siropuri, băuturi răcoritoare
sau alcoolice.
Despartirea
Maine plecam. Seara dormim in Praga, poimaine suntem in Hanovra.
Azi, la scoala, despartire emotionanta. Uite ce frumos lucrusor i-a dat Michelle Mariei:
Azi, la scoala, despartire emotionanta. Uite ce frumos lucrusor i-a dat Michelle Mariei:
O notă informativă
Am in față o „NOTĂ INFORMATIVĂ” întocmită în 18.08.1982 de informatorul "DAVID" din Sinaia și în care este vorba despre fosta mea profesoară de chimie, domnișoara Gheorghe. Iat-o:
O reteta pentru cina si micul dejun
Astazi vreau sa va prezint reteta mea de stingere a foamei valabila pentru o seara si o dimineata - de preferinta cea de a doua zi.
Se cumpara o punga de cartofi congelati, doua felii de cotlet fara os, doua oua si o punga mica cu varza murata.
Se cauta prin dulapuri ulei si se ia cel mai vechi care poate fi gasit - daca nu stiti, astfel de sticle golite pe trei sferturi stau, in general, ascunse prin spatele oalelor.
Se incinge tuciul si se pune in el uleiul. Cand este bine incins, se arunca in tuci jumatate din punga de cartofi, care a stat cel putin patru ore pe masa, deci nu in frigider.
Mici intamplari cu animale (15)
Scăpare la om
(5)
Abia am putut
răzbi de acasă pînă la serviciu, cu toate ca depărtarea nu este decît de cîteva
sute de paşi. Fiecare pas era însă o luptă şi cu pavajul îngheţat sticlă şi cu
îmbrîncelile viscolului. Hain viscol, acesta care acum urlă de trei zile! Pe
întinsul Bărăganului îşi ia avîntul, în lărgimea cîmpului atacă pieptiş, dar
oamenii îşi pot face un plan de apărare. Aici în oraş însă e viclean: în
fiecare stradă îşi trimite altă trupă, fiecare de capul ei. Abia aşteaptă să
scapi de după un colţ de stradă spre care înaintezi cu capul proptit în fuiagul
de vînt si de zăpadă; cînd ai ajuns acolo, bucuros că ai scăpat, te atacă de la
spate, gata să te răstoarne. Apoi, deodată, te izbeşte drept în piept.
Iepurila
Ieri am prins al doilea carnaval la scoala Mariei. In germana ii zice fasching. Toata lumea se costumeaza, pe unii nici nu-i mai recunosti. Data trecuta m-am imbracat normal si i-am explicat Mariei ca daca toata lumea e deghizata, inseamna ca aia devine normalitatea si atunci eu apar ca fiind altfel - prin urmare, numai eu sunt costumat de carnaval. De data asta, n-am avut incotro si mi-am pus o chestie care m-a transformat imediat intr-un personaj foarte pleostit. Uite:
Richi și Galen
Cârnatul ăsta pe nume Richi, după ce a fost la femei a devenit o fiară. Nu mai e cățelul jucăuș, cu care poți face ce vrei. Acum dacă are niște mâncare prin preajmă și i se pare că vrei să i-o iei, mârâie și se uită fioros, se încordează gata să sară, de-ți vine să crezi că e în sălbăticie.
Post coitum omne animal triste est, zicea Galen acum vreo 2000 de ani. Na că a apărut și excepția: Richi.
PS. Nu pot trage decât o concluzie: chiar și la bichoni, există o mare legătură între sex și agresivitate.
Post coitum omne animal triste est, zicea Galen acum vreo 2000 de ani. Na că a apărut și excepția: Richi.
PS. Nu pot trage decât o concluzie: chiar și la bichoni, există o mare legătură între sex și agresivitate.
miercuri, 29 februarie 2012
Faceti-va bine (70)
Cornaciul
Denumire știinţifică: Trapa natans.
Denumire populară: castanul de apă.
Prezentare. Cornaciul este o plantă de apă, cu tulpini foarte lungi, ce pot ajunge până la patru metri. O bună parte din frunze, de formă romboidală, se află sub apă. Celelalte frunze, de la nivelul apei și de deasupra apei, sunt dispuse în formă de rozetă. Florile au o conformaţie specifică, conţinând o încăpere plină cu aer. Cornaciul înflorește în lunile iulie și august. Poate fi întâlnit în bălţi, iazuri, locuri mlăștinoase cu lumină multă. Pentru preparate medicinale se recoltează fructele, care sunt tari și au niște prelungiri, niște coarne. Seminţele de cornaci sunt comestibile, fiind foarte hrănitoare. Se consumă crude, fierte și chiar se macină, obţinându-se o făină din care se face pâine.
Substanţe active importante. Deoarece seminţele sunt bogate în elemente nutritive, cornaciul a devenit, în unele ţări, plantă de cultură. O analiză asupra conţinutul seminţelor de cornaci a dat următoarele rezultate: 52% amidon, 15% proteine, 7,5% grăsimi, 3% zaharuri.
Întrebuinţări. Utilizate în terapii de urgenţă, fructele de cornaci pot acţiona ca un adevărat antivenin, fiind folosite în cazul mușcăturilor de șerpi sau păianjeni. De asemenea, pot fi folosite în tratamente antirabice (împotriva turbării) și antidiareice.
Denumire știinţifică: Trapa natans.
Denumire populară: castanul de apă.
Prezentare. Cornaciul este o plantă de apă, cu tulpini foarte lungi, ce pot ajunge până la patru metri. O bună parte din frunze, de formă romboidală, se află sub apă. Celelalte frunze, de la nivelul apei și de deasupra apei, sunt dispuse în formă de rozetă. Florile au o conformaţie specifică, conţinând o încăpere plină cu aer. Cornaciul înflorește în lunile iulie și august. Poate fi întâlnit în bălţi, iazuri, locuri mlăștinoase cu lumină multă. Pentru preparate medicinale se recoltează fructele, care sunt tari și au niște prelungiri, niște coarne. Seminţele de cornaci sunt comestibile, fiind foarte hrănitoare. Se consumă crude, fierte și chiar se macină, obţinându-se o făină din care se face pâine.
Substanţe active importante. Deoarece seminţele sunt bogate în elemente nutritive, cornaciul a devenit, în unele ţări, plantă de cultură. O analiză asupra conţinutul seminţelor de cornaci a dat următoarele rezultate: 52% amidon, 15% proteine, 7,5% grăsimi, 3% zaharuri.
Întrebuinţări. Utilizate în terapii de urgenţă, fructele de cornaci pot acţiona ca un adevărat antivenin, fiind folosite în cazul mușcăturilor de șerpi sau păianjeni. De asemenea, pot fi folosite în tratamente antirabice (împotriva turbării) și antidiareice.
Invitatia la masa
O exceptionala povestire spusa de Gogol la Breaza, sambata, m-a facut sa rad cu lacrimi. Acum vreo 40 de ani, el, fratele mai mare si sora cea mica se jucau prin casa, cand parintii i-au chemat la masa. "Hai, ca avem sarmale" au zis ei. "Nu vreau sarmale!" s-a stropshit cea mica. "Bun, pentru tine am o fripturica de pui", a zis mama. "Nu vreau pui!", s-a otzarat mezina. "Bine, atunci iti dau o salata de cartofi". "Nu vreau salata de cartofi!" a sosit raspunsul.
Si atunci s-a petrecut un lucru cam ca in Creanga. Tatal, satul de mofturi, a zis cu naduf, asa cum multi romani zic in situatii similare: "Auzi, dar un cacat nu vrei?" La care fetita a inceput sa strige: "Nu vreau sa mananc cacaaaaaaaaat!" Dupa care l-a luat ca martor pe fratele lui Gogol: "Zi, nu-i asa ca eu nu mananc cacaaaaaat?!" l-a intrebat ea printre sughituri.
Generatorul de anti-românism
Numai mâine nu-i poimâine - și când spun asta mă gândesc că vineri 2 martie 2012 dis de dimineață, plec împreună cu familia, plus cățel (care e totodată și purcel), în Germania. Practic, ne mutăm în Hanovra pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Luni, 5 martie, Maria începe școala acolo - o școală internațională în limba engleză. Doamne ajută!
Poate că aș fi avut regrete mari, poate că aș fi plâns, precum Maria, dacă nu s-ar fi îngrijit Zeul Coincidențelor să-mi arate ce las plecând de aici. Două episoade, unul de ieri și unul de azi, m-au aruncat înapoi în timp, în vremea lui Ceaușescu, făcându-mă să spun, exact ca în anii 80: „Ah, ce bine ar fi să pot pleca de aici”. O să le povestesc pe amândouă.
Poate că aș fi avut regrete mari, poate că aș fi plâns, precum Maria, dacă nu s-ar fi îngrijit Zeul Coincidențelor să-mi arate ce las plecând de aici. Două episoade, unul de ieri și unul de azi, m-au aruncat înapoi în timp, în vremea lui Ceaușescu, făcându-mă să spun, exact ca în anii 80: „Ah, ce bine ar fi să pot pleca de aici”. O să le povestesc pe amândouă.
Cei buni și cei răi
A fost o vreme în
care îmi închipuiam că lumea se împarte în două categorii: buni și răi față de
mine și principiile mele. Adică ăia buni erau exclusiv buni și ăia răi exclusiv
răi - în raport cu persoana mea. Cu ăia buni puteam să fac orice, să rezolv, să
clădesc, cu aia răi nu puteam să fac nimic în nicio împrejurare. Mă vedeam
înconjurat, mai pe scurt, de îngeri și demoni. Și credeam că atunci când e ceva
de rezolvat, dificultatea nu constă în găsirea soluției ci în accederea la ăia
buni, care puteau rezolva orice, pentru că, după cum se știe, binele învinge
întotdeauna.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)