sâmbătă, 14 decembrie 2013

Trei milenii de umor (38)

În anul 1726 abatele Rene Aubert de Vertot a predat la tipar lu­crarea „Histoire des Chevaliers de Rhodes", care fiind tra­dusă şi apărînd în limba germană, a fost prefaţată de Fr. Schiller. Această operă a stat apoi la baza poemului „Der Kampf mit dem Drachen". Abatele, cînd a început scrierea lucrării, avea puţine date istorice despre subiectul tratat, dar acest lucru nu l-a deranjat şi, fară să aştepte informaţiile cerute, şi-a terminat cartea în care vorbea de cucerirea cetăţii Rodos de către turci. După apariţia cărţii a primit şi datele cuvenite. Abatele Vertot a spus:
  Îmi pare rău, dar eu mi-am terminat asediul cetăţii! Fapt care l-a făcut pe D’Alembert să spună la 19 ianuarie 1761 în plină şedinţă a Academiei Franceze:
    Un oarecare istoric a descris cucerirea unei cetăţi oarecare!



vineri, 13 decembrie 2013

Mici intamplari cu animale (179)

Mîţa noastră a făcut cinci pui; ei au fost înecaţi. Spre ui­mirea noastră, a doua zi, în coşul unde fătase mîţa am găsit un pui de iepure, ca de două-trei zile. Cum a observat mîţa că ne apropiem de culcuş, a venit mieunînd şi s-a suit lîngă odrasla ei, care îndată a început să sugă cu toată pofta. Oare de unde să-şi fi dobîndit mîţa puiul de iepure? Nu e alt răs­puns decît că a ieşit la vînătoare, ca de obicei, în trifoiştea care se întindea după casă, şi a găsit puiul de iepure. Altădată l-ar fi omorît şi l-ar fi mîncat; acum, că şi-a pierdut puii, l-a adus acasă teafăr şi l-a adoptat.


Din poeziile lui Mateiu Caragiale(1)

Mărturisire
Sufletu-mi e-o mare moartă oglindind un cer de jale,
Arse stânci o-nchid în groaza sterpelor pustietăţi,
Pe ea boarea nu adie, veşnic dorm undele-i pale,
Ea în negru-i fund ascunde înecate vechi cetăţi.


Faceti-va bine (312)

Teiul
Denumire ştiinţifică: Tilia tomentosa.
Denumiri populare: teiul argintiu, teiul alb, teiul văratic.
Prezentare. Teiul alb este un arbore înalt – poate atinge şi înălţimea de 30 de metri. Aparţine familiei tiliaceelor. Lemnul său are culoare alb-ro şietică, fiind uşor şi omogen. Coroana teiului este bogată şi plină de ramuri. Frunzele au conturul inimii şi sunt peţiolate. Florile, alb-gălbui, sunt melifere şi plăcut mirositoare, mierea de tei fiind un aliment excepţional. 


joi, 12 decembrie 2013

Imparatia oglinzilor strambe (5)

În care Olga şi Aglo devin paji la curtea împăratului
  Ce mai fazani! exclamă uimită mătuşa Agard. Jur pe toate oglinzile strîmbe ale împărăţiei că eu, bucătăreasă bătrînă, n-am văzut în viaţa mea vînat cu funde în cosiţe!
     Murdare şi ruşinate, cele două fetiţe se ridicară în picioare în faţa femeii, a cărei tichie albă se înălţa ca un munte troienit deasupra chipului ei rumen şi plin de bunătate.
   Vai, făzăneilor! Da’ cum aţi nimerit în coş? Pesemne nu degeaba ziceau oamenii ceia că a fost o vînătoare pe cinste!


Antonescu - aliatul lui Basescu

Iata ca am ajuns si momentul in care cel mai inversunat dusman al lui Basescu, ma refer la Crin Antonescu, este nevoit sa-i dea dreptate presedintelui. Evenimentul a fost prilejuit de noul atac la institutiile statului desfasurat de racketii parlamentari din PSD. Dupa cum se stie, respectivii au redus semnificativ atributiile ANI si DNA in ce priveste anchetarea si punerea sub invinuire a alesilor neamului. Asta a generat o serie de reactii ingrijorate la nivelul ambasadelor si un val de nemultumire in randul populatiei. Presedintele a condamnat ferm actiunile racketilor si a anuntat ca va face tot ce poate constitutional pentru a impiedica samavolnicia.


Din povestirile ciudate ale lui Victor Kernbach(4)

Dimensiunea a cincea
Profesorul se feri din calea unui bărbat însoţit de un cîine. Strada nu era aglomerată, nici nu trecuse de amiază ca să fi fost întuneric, trotuarul curat şi neted nu îndreptăţea nici el ocolul făcut de profesor. Dar bărbatul nu observă nimic, numai cîinele mirosi din mers urma paşilor profesorului. Cînd însă ceva mai tîrziu profesorul se feri din calea unor fetiţe care veneau de la şcoală, o femeie voinică mergînd în spatele lor se uită la el din întîmplare şi se opri o secundă cu gura căscată. Profesorul, un om să zicem de cincizeci de ani, cărunt, zvelt şi osos, deşi părea om liniştit şi normal, privea strada şi trecătorii, după cum crezu femeia, cu ochi de nebun. Totuşi nu se petrecu nimic de seamă, decît că la o cotitură, în faţa unui copac, profesorul stătu în loc să măsoare copacul cu o imensă îngrijorare izbucnind din ochii largi, apoi surîse şi plecă mai departe.


Inalta aventura(12)

Sfîrşitul aventurii
Era ora 11,30. Eram cuprinşi de un simţămînt nebănuit de uşurare — lunga noastră încercare se terminase, iar vîrful fusese atins mai înainte ca rezervele de oxigen să scadă la un nivel primejdios — uşurare că în sfîrşit muntele fusese bun cu noi, şi că în locul unei cornişe înfricoşătoare, inaccesibile, ne oferea un con rotund şi odihnitor. Şi sentimentul de uşurare se îmbina cu un vag simţămînt de uimire că eu am putut fi cel norocos care să înfăptuiască dorinţa atîtor alpinişti curajoşi şi hotărîţi. La început mi-am revenit cu greu la realitate - ajunsesem cu adevărat pe vîrf? 


miercuri, 11 decembrie 2013

Incredibila obraznicie a lui Crin Antonescu

"Cred că este normal ca Ambasada Olandei să se informeze. Cred că este normal ca noi, reprezentanţii Camerei Deputaţilor - acolo s-a discutat acest lucru - să informeze la rândul lor ambasadele îngrijorate şi să vadă că nu e niciun motiv de îngrijorare"


O natie de escroci

Pe orice televiziune de stiri ai comuta, subiectul principal al dezbaterilor este modificarea codului penal votata ieri, aproape pe sest, de catre parlamentarii USL. Si nu-i de mirare, pentru ca actiunea USL este, oricum ai privi-o, ceea ce se defineste, metaforic, prin expresia "a-ti da arama pe fata". Daca se mai indoia cineva ca USL doreste sa conduca Romania prin metode primitive de tip mafiot, acum are o dovada mai mult decat limpede ca lucrurile stau intocmai asa. Iar daca si acum mai exista oameni care in mod sincer cred ca USL este un partid de oameni cumsecade, care vor binele tarii, atunci, iertat sa fiu ca spun asta, aia nu pot fi decat niste dobitoci - in sensul ca puterea lor de intelegere lor este la nivelul celei a unui dobitoc (oaie, vaca etc).


Dupa brazi

Duminica pe la pranz, sub presiunea Mariei, am plecat dupa brad. Mai bine zis, dupa brazi, pentru ca anul asta e necesar un bradut separat in camera Mariei. Asa ca ne-am dus pe malul lui Maschsee, unde sunt instalete vreo doua tabere de unde poti sa-ti iei pomul de Craciun dorit. Ne-am oprit la prima, am parcat si am intrat in imparatia brazilor


Trei milenii de umor (37)

Utrillo i-a înmînat unui şofer de taximetru un bacşiş, pe care l-a însoţit de următoarele cuvinte:
    Poftim, beţi în sănătatea mea o sticlă de vin!
    Domnule, i-a răspuns şoferul, dumneavoastră arătaţi atît de bolnav, încît nu ajunge numai o sticlă!

    La portret nu depinde totul de ce vezi, ci şi de ce auzi. Dacă pictez o femeie nu-i neapărat necesar ca ea să şadă în faţa mea. E suficient să cînte la pian în camera vecină.


Inalta aventura(11)

Vîrful
La ora 6,30, am ieşit încet, de-a buşilea din cort şi ne-am ridicat în picioare pe mica noastră platformă. Culmea muntelui era scăldată în soare. Părea caldă şi îmbietoare la drum, dar pe platforma noastră era întuneric şi ger. Ne-am pus aparatele de oxigen în spate şi cu mişcări foarte încete am conectat tuburile cu măştile de pe faţă. Purtam în spate o povară de 13 kg şi jumătate care aproape mă strivea ucigîndu-mi orice entuziasm. Imediat ce am dat însă drumul oxigenului şi am început să respir adînc, greutatea îmi păru mai uşoară şi mă cuprinse iar vechea dorinţă de a mă război cu muntele. Ne-am prins colţarii, ne-am legat cu coarda de nailon, am luat pioleţii şi iată-ne gata de plecare.
Tenzing pe varf


Mici intamplari cu animale (179)

Sunt cunoscute multe cazuri de dădăcire a puilor de unele mame vitrege din neamuri străine. Căţele şi pisici alăptează iepuraşi, pui de jder şi alţi orfani, capra de casă e bucuroasă de iedul căprioarei. De multe ori m-am gîndit curn e cu pu­tinţă ca o copoaică să alăpteze un pui de iepure. În loc să-l înşface şi să-l ucidă, cum face cu iepurii din pădure, pe „al ei" îl îngrijeşte şi îl apără. Oricum, ea îşi dă seama că iepurele, cu forma şi cu mirosul lui, nu poate să fie puiul ei. Cum se răsfrînge instinctul de mamă asupra unui pui din neam străin şi cum poate el să copleşească celălalt instinct, al uciderii pen­tru hrană, care e la temelia firii unei mame-copoaice?


Faceti-va bine (311)

Tătăneasa
Denumire ştiinţifică: Symphytum officinalis.
Denumiri populare: tătăneaţă, barba tatei, iarbă întăritoare.
Prezentare.  Tătăneasa  este  o  plantă  erbacee  dezvoltată,  aparţinând  familiei boraginaceelor. Tulpina este rămuroasă şi acoperită cu peri. De fapt, întreaga plantă este apărată de o reţea puternică de peri. Frunzele sunt mari şi alungite, suprafaţa lor  fiind  aspră.  Florile  au  culoarea  roşie  spre  violaceu.   


marți, 10 decembrie 2013

Halal justiție!

De multe ori spun oamenii că s-au săturat de justiție, de paragrafe, de chichițe, de interpretări și, mai cu seamă, de avocați. Motivele lor sunt întemeiate, pentru că justiția pare a fi îndreptată mai ales către scoaterea basma curată a infractorilor decât către restaurarea dreptății. Exista nenumărate cazuri în care infractori periculoși sunt eliberați pe motive procedurale: ba că nu au fost citați corect, ba că nu stiu ce articolaș pe baza căruia au fost umflați nu e constituțional, ba că faptele s-au prescris și câte și mai câte. Este o adevărată frenezie a eliberărilor pe baza interpretării (și de multe ori a răstălmăcirii) legilor, care lasă liberi printre noi indivizi care au furat, au jefuit, au bătut, au omorât. 


sâmbătă, 7 decembrie 2013

Inalta aventura (10)

Tabăra a noua
M-am trezit cu sentimentul că se întîmplase ceva rău. Mi-a trebuit doar o clipă ca să-mi dau seama că se făcuse o linişte de mormînt; vîntul încetase brusc pentru o clipă. Apoi l-am auzit din nou apropiindu-se ca un tren expres care iese dintr-un tunel. Cortul începu să se clatine şi să se zgîlţîie din nou ca şi pînă atunci. Dar faptul că vîntul se oprise, chiar şi pentru o clipă numai, ne-a dat prima rază de speranţă de cînd eram pe Şaua-de-Sud. 


Vizita de sex contrar

Astazi este o zi istorica pentru mine. La Maria a sosit in vizita unul dintre colegii ei! Singur-singurel. Nu ma intereseaza cine e, cum il cheama, cine-i sunt parintii, cum invata, ce inaltime are, daca e timid, nu-mi pasa daca vorbeste corect in vreo limba, ori daca ii place sa poarte fular. Vorba cantecului: nu-mi pasa de nimic, cu o exceptie - faptul ca a venit in vizita la Maria. Sau, mai bine zis, ca Maria l-a invitat. 
Poate o sa explic candva de ce-mi pasa atat de mult de un lucru aparent banal. Sau poate n-o sa explic, pentru ca ma gandesc ca oricine dintre cei care citeste aici si are sau a avut copii adolescenti a simtit la fel cand copilul lui a invitat acasa pe cineva de sex contrar (daca-mi este permis sa ma exprim in acest mod). In orice caz, pentru mine e o zi istorica.




Efectul Tom si Jerry

In sfarsit am inteles de ce continua sa existe oameni care nu ar pregeta sa-l jupoaie de viu pe Basescu si ar faca asta cu atata grija, incat operatiunea sa dureze saptamani intregi. Sincer, m-am gandit ca dupa ce o sa preia uselistii puterea si romanii o sa vada ca nu sunt decat o banda de talhari, mai rea inca decat banda lui Nastase, mi-am inchipuit, cum ziceam, ca lumea o sa dea cu ei de pamant. Cu toate aste, iata, USL sta extrem de bine in sondaje, cumva contra naturii. Si cum pentru toate lucrurile trebuie sa existe o explicatie si cum intotdeauna, fara exceptie, asupra oricarui fapt exista cel putin doua interpretari distincte, romanii au de ales si aici intre mai multe puncte de vedere. 


Urcând pe Schiori


Era întuneric, ningea şi doar două becuri erau aprinse pe stâlpi, suficient cât să văd pe unde merg. Urcam pe Strada Schiorilor din Sinaia şi, la un metru în urmă, venea fostul meu coleg de generală Costaș, care peste ani avea să primească supranumele “Putere”. Eram bine îmbrăcat, nu îmi era frig, doar fulgii mă cam deranjau, mari şi apoşi ca niciodată. De sus, din Furnica, veneau oameni veseli, care se duceau în oraş. Cu mulţi mă salutam, pentru că aşa-i în oraşul mic, îi ştii pe cei mai mulţi şi ei te ştiu pe ţine. 


După mine!