Emma Zeicescu, intre Marquez si Basescu

Unul din textele „subtiri” care au tot circulat pe net in ultimii ani, este o scrisoare atribuita lui Gabriel Garcia Marquez, care, se spune acolo, ar fi pe moarte si s-a gandit sa ne impartaseasca marea lui intelepciune acum, cat nu e prea tarziu. Pentru un iubitor de Marquez, este limpede, inca de la primele randuri, ca textul nu ii apartine scriitorului. Pur si simplu sunt niste insailari nu lipsite de sensibilitate, numai bune pentru a fi citite printre suspine de fetele batrane ale planetei si atat.

Istoria acestei mistificari este urmatoarea.

In 1999, Marquez era sub tratament pentru un cancer limfatic, ceea ce a generat diverse zvonuri privind iminenta lui moarte. In 29.06.2000, in cotidianul peruan „La Republica”, a aparut un poem intitulat "La Marioneta", semnat Marquez si despre care se spunea ca este un poem de adio pe care marele scriitor l-ar fi distribuit prietenilor apropiati. Rapid, zvonul s-a raspandit si a fost preluat de mai toata presa. Dar apoi, toata lumea a aflat ca starea sanatatii lui Marquez nu se agravase si ca poemul nu fusese scris de el. Pana la urma, autorul a fost descoperit: un oarecare Johnny Welch - papusar ventriloc mexican, care scrisese poemul pentru marioneta lui. Deci omul mergea pe la balciuri si agita o marioneta, pe care o facea sa rosteasca textul poemului, in realitate vorbind el, „din burta”. Asta a fost tot. El a trimis textul redactiei „La Republica”, cei de-acolo au zis ca e OK, dar cumva, „din gresala sau dinadins” - cum spune Nichita Stanescu - el a aparut semnat Gabriel Garcia Marquez.

Plecand de la textul asta amuzant, mi-am adus aminte de felul in care gasesc unii de cuviinta sa dreaga busuiocul si sa traga spuza pe turta lor, atunci cand li se spune ca au dat-o in bara. Ma refer, precis, la Emma Zeicescu, moderator la Realitatea TV, care scrie intr-un blog, ca tot omul, si care, in 2009, a pus acolo scrisoarea masluita. Un cititor al blogului ii atrage atentia ca nu e vorba de Marquez ci de obscurul Johnny Welch. La care domnisoara Zeicescu raspunde asa:

Imi pare rau daca textul nu e 100 la suta autentic ..marca Garcia Marquez…Eu l-am gasit pe net ..in varianta romana si engleza…pe mai multe site-uri …dar e adevarat ca NU este luat dintr-o carte a sa..ca sa fim siguri. In orice caz…textul in sine mi-a placut …chiar daca poate parea de clasa a V-a mesajul era important…:) Cred ca multi dintre noi am uitat cateva din lucrurile astea….” copilaresti”. Iti multumesc oricum ca mi-ai atras atentia ..ca s-ar putea sa fie doar o inventie a cuiva …si perpetuata in timp. (...)

Mesajele uneori sunt mai importante decat ..cine si cum le scrie ..sau nu …Multumesc.

Intai de toate, acel text nu este autentic, punct. El nu ar avea cum sa fie de exemplu 80% autentic, ar fi insemnat sa fie scris in tandem de Marquez si Welch. Mai departe: faptul ca nu e luat dintr-o carte este iarasi evident, cata vreme a fost prezentat ca un fel de scrisoare de adio a scriitorului si, de altfel, din ce carte sa fi fost preluat, dintr-una a lui Welch, eventual. In continuare, aflam ca textul poate parea de clasa a V-a. Intrebarea este pentru cine pare asa? Pentru EZ nu cred, pentru ca altfel nu l-ar fi urcat pe blog. De fapt, poate ca pentru ea, textul doar pare de-a V-a, dar nu este. Dupa care, agreabila moderatoare de la Realitatea TV zice ca scrisoarea s-ar putea sa fie inventia cuiva. Adica nu e sigur, poate ca ea mai spera ca totusi chestia aia sa fie a lui Marquez. Iar in final, apoteoza: uneori mesajul e mai important decat autorul, asa ca nu e cine stie ce drama ca a pus pe blog un mesaj ca fiind al lui Marquez, cata vreme mesajul ala e asa si pe dincolo.

Cat este de greu, pentru romani, sa recunoasca o eroare pe care au facut-o! Totdeauna, ei trebuie sa gaseasca circumstante atenuante, sa suceasca lucrurile in asa fel incat sa para ca, de fapt, n-a fost vorba de o eroare, ci de o conjunctura in care, desigur, oricine altcineva s-ar fi comportat la fel, etc. In loc sa spuna, simplu: "da, am gresit, am luat pe nemestecate un text de pe net si l-am pus pe blog", domnisoara EZ face un fel de recunoastere cu jumatate de gura, cu aerul ca "asa pare, dar nu se stie daca pana la urma nu se va dovedi ca nu e asa". Eu am urmarit deseori diverse emisiuni pe care le modera EZ. Acolo, Doamne fereste sa fi facut vreun invitat o asemenea gafa, ca ar fi fost taxat de nu-l mai spala toata apa Dambovitei. Mai mult, daca scrisoarea aia i-ar fi fost atribuita, sa zicem, lui Basescu, domnisoara EZ ar fi cotrobait internetul zile si nopti pana s-ar fi lamurit daca e o stire credibila sau nu.