TĂMBĂLĂUL DE IERI
Nu mai ştiu în care piesă este un belgian care spune următoarele: „Ce curioşi oameni sunt englejii! Închipuiţi-vă că eu învăţ englezeşte de doi ani, şi tot nu ştiu buche. Ei bine, am auzit că în Anglia până şi copiii de doi ani vorbesc englezeşte.”
Nu ştiţi! Ieri am auzit pe regele Carol citind româneşte la Cameră.
Ce a citit ştiţi bine, iar eu am ştiut şi mai bine, de vreme ce v-am dat mesajul înaintea tuturor ziarelor.
Vreau însă să vă spun ceva despre progresele pe care le-a făcut regele în arta de a vorbi... limba românească.
Nu mai ştiu în care piesă este un belgian care spune următoarele: „Ce curioşi oameni sunt englejii! Închipuiţi-vă că eu învăţ englezeşte de doi ani, şi tot nu ştiu buche. Ei bine, am auzit că în Anglia până şi copiii de doi ani vorbesc englezeşte.”
Cam aşa trebuie să-şi facă socoteala şi regele nostru. Omul acesta stă în blagoslovita noastră ţară de 29 de ani, şi, cu toate astea, pronunţă şi azi tot: tomnilo’ tepuătaţ parc-ar fi un neamţ despachetat de o zi pe pământul lui Traian.
Şi, cu toate astea, unii au pretenţia că bucherul acesta, pe care eu l-aş fi lăsat repetent 29 de ani la româneşte, e băiat deştept.
Un cetăţean turmentat, care asculta din tribuna publică a bătăuşilor conservatori, rămânea cu gura căscată de câte ori scotea vodă câte o vorbă. La urmă am auzit pe un cetăţean spunând unui vecin:
— Mă neică, mă!
— Ce-i, mă?
— Tu ai înţeles ceva?
— Înţeles, pă dracu!
— Vezi, ai dracului ciocoi! Toţi ştiu talieneşte!
— Sâc, dă nuntă! Ascultă şi ei la vodă; da’ crezi c-a-nţeleseră ceva?
Oi zice şi eu ca cetăţeanul:
— Înţeles, pă dracu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu