Faceti-va bine (40)

Cartoful

Denumire știinţifică: Solanum tuberosum.

Denumiri populare: baraboi, barabulă, crump

Prezentare. Cartoful – o plantă erbacee anuală din familia solanaceelor – provine din America. Adus și aclimatizat în Europa, cartoful a fost folosit, o vreme, ca hrană pentru animale.  În  secolul  al  XVIII-lea, farmacistul francez Parmentier  introduce cartoful  în alimentaţia oamenilor. Datorită calităţilor sale nutritive, cartoful a devenit foarte repede hrană de bază pentru popoare întregi. 

A nu fi, a nu face, a nu avea

Pentru ca totul trebuie privit mereu si in oglinda, se pune intrebarea: dar daca nu ai nimic, sau nu esti in stare sa faci nimic, ori pur si simplu nu esti nimic decat unul care traieste ca un caine, nu cumva ar trebui sa te auto-denigrezi? Ar trebui oare sa spui, in oglinda cu cel ce se lauda, "sunt un gunoi, sunt cel din urma, nimeni nu e mai nenorocit ca mine"? Sau, intocmai ca si in cazul celui care se lauda, ar trebui sa renunti la auto-denigrare si sa spui "n-as fi fost ultimul jeg, gunoiul cel mai pestilential, daca nu mi s-ar fi dat de sus"?

A fi, a face, a avea

Dacă mi-am amintit de tipul cu manelele care se fudulea că e tânăr, mi-am adus aminte si de problema fundamentală a înțelegerii faptului că tu, ca individ, nu ai și nu ești nimic prin tine însuți. Nimic, dar absolut nimic. Ințelegerea asta ar putea s-o capete oricine dacă ar medita la replica pe care i-a dat-o Cristos lui Pilat din Pont și care poate fi citită în Cap. 19 din Evanghelia lui Ioan. Iată:

Manele

Am mers anul trecut la o sindrofie, cu familia, la o prietenă de-a soţiei - Laura, care are un băieţel căruia îi sărbătoreşte întotdeauna ziua de naştere undeva la o casă cu curte. Am fost de multe ori acolo şi eu, cel puţin, m-am simţit bine, înconjurat de mâncăruri sârbeşti şi ascultând muzică sârbească. Doar băutura era scoţiană, ceea ce iarăşi mi-a convenit. Numai că, de data asta, a apărut şi un tip din aia care nu-mi plac mie.

Samizdat

Am dat, în mod nesperat, peste câteva pagini din celebra publicație „L'ecole”, care apărea în anii 70 la Liceul Industrial, mai precis în clasa mea. Din colectivul de redacție, în afară de mine, mai făceau parte Gogol și Manilas. Iată cum arăta frontispiciul acestei reviste de tip samizdat:

Faceti-va bine (39)

Captalanul

Denumire știinţifică: Petasites hybridus.

Prezentare. Captalanul este o erbacee perenă din familia compozitelor. Cu o înălţime la maturitate de până la 40 cm, captalanul are frunze mari, late, consistente, ușor  cărnoase. Înflorește  înainte  de  înfrunzire,  prin  martie-aprilie.  Rizomul,  adică tulpina subpământeană, este puternic, gros, asemănător rizomilor care trăiesc în locuri umede.

O poezie a lui Traian T. Cosovei

Plimbarea de dimineata
la capatul scarii
am vazut cainele coborand cele o mie si una de trepte
batranul caine scos la plimbare in lesa
batranul caine scos la plimbare in branci in splendoarea
diminetii de iarna

Amenda

O nouă întâmplare întâmplătoare, petrecută azi spre a îmi arată că nimic nu e degeaba pe lumea asta. Ieșeam de la Mall cu mașina și la un moment dat am făcut stânga. Am mers 50 de metri și a apărut un polițist, care m-a tras pe dreapta. Mi-a cerut toate actele și, în timp ce le studia, l-am întrebat: „dar ce-am făcut domnu' polițist?” După ce s-a mirat că nici măcar nu știu cum am contravenit legilor, mi-a explicat că acolo unde am făcut la stânga nu aveam voie decât la dreapta. Bun. Apoi mi-a zis: „pentru asta vi se ridică permisul de conducere pentru 60 de zile”. Au! Aici mi s-a părut că se cam îngroașă gluma.

Mâini

Urmare inițiativei lăudabile a fetiței mele, începând de azi o să fiu un om care va fi privit cu interes de ceilalți oameni. Poate chiar cu rezervă. Uite:

Mâna mea stângă

Nechezol și alchimie

Stând de vorbă pe mess cu o prietenă din Australia, am aflat că mama ei amesteca de 100 de ori cafeaua în ibric înainte de a o turna în ceşti. Zicea că iese mult mai gustoasă aşa. Şi pentru că vreau să ajung la performanţa de a prepara o cafea cu adevărat delicioasă, m-am apucat şi eu să fac asta. Nu e mare lucru, nu durează nici un minut. Ce să spun... pare mai bună, sper că nu e doar autosugestie.

Faceti-va bine (38)

Camforul / Arborele de camfor

Denumire știinţifică: Cinnamomum camphora.

Prezentare. Arborele de camfor este un copac din pădurea ecuatorială. Pentru terapii se utilizează tulpina și frunzele. Extractul care se obţine – aflat în folosinţă sub numele de ulei camforat – este un produs vestit.

Substanţe active importante: camfor, borneol.

Întrebuinţări. Camforul are efect relaxant pentru căile respiratorii și pentru sistemul nervos. Practic, extractele de camfor repun întreg organismul în mișcare prin faptul că activează fluidele și stimulează centrii nervoși vasomotori și respiratori. Această influenţă revitalizantă provoacă poftă de mâncare, calmează reumatismele și alte dureri din organism, liniștește activitatea din stomac și din intestinul subţire. Cu decoct preparat din arbore de camfor se tratează gingivitele, gripa, spasmele stomacale, oboseala complexă.

Distractia

Mai e putin si incepe noua macelarire a mistretilor organizata de "miliardarul in chiloti" Ion Tiriac. In chiloti de sport, evident, pentru ca el asa a inceput sa faca bani: jucand tenis. De fiecare data cand acest individ si invitatii lui impusca la Balc sute de mistreti doar pentru a se distra, avem parte de explicatii date pe la televizor, din care aflam ca oricine face ce vrea pe terenul lui, ca Tiriac plateste nu stiu ce taxe catre stat ca sa poata impusca acele fiinte etc.

Avertismentul

CÂND S-AU PREFĂCUT APELE

Odată ca niciodată, Khidr, învăţătorul lui Moise, i-a dat omenirii un avertisment. Într-o anumită zi, a spus el, orice apă care nu va fi fost pusă deoparte, va dispărea de pe faţa pământului, apoi avea să fie înlocuită cu altfel de apă, care îi va scoate pe oameni din minţile lor.

Arta si artistii ei (6)

Sfințirea

Una dintre cele mai amuzante puneri în scenă din câte mi-a fost dat să văd s-a petrecut la Sinaia, la un an sau doi după Revoluţie. Chiar toate amănuntele nu le mai reţin, însă părţile spectaculoase mi-au rămas adânc întipărite în memorie. Într-una din zile, în curtea Liceului Sinaia, unde funcţionam ca profesor, s-a ţinut o slujbă foarte importantă. Despre ce era vorba?

O persoană misterioasă - Florența Albu

O persoană foarte misterioasă pentru mine a fost și a rămas Florența Albu. Dacă nu ar exista Google, tot ce aș putea spune despre ea e că a fost o prietenă de-a mamei pe care n-am văzut-o niciodată și care a scris poezii. Așa însă, am aflat că s-a născut în 1934 și a terminat filologia, ceea ce înseamnă că a fost colegă de facultate cu mama. Am mai aflat că a murit în 2000 - Dumnezeu să o odihnească - într-o comună de prin Ilfov. Există, după câte se pare, o casă memorială Florența Albu și Dumitru Almaș. N-am idee ce legătură va fi fost între cei doi. Cu siguranță, dacă ar mai fi trăit, aș fi căutat-o, cum am căutat-o pe Suzana, pentru că vreau să am o idee despre ce a însemnat cu adevărat universul părinților mei. Așa însă, tot ce pot face e să pun aici o poză și câteva versuri.

Faceti-va bine (37)

Calomfirul

Denumire știinţifică: Tanacetum vulgare; Tanacetum parthenium; Crysanthemum vulgare; Crysanthemum balsamita.

Denumire populară: vetriceaua.

Din sipetul cu comori

Căutând din nou prin sipetul cu comori - ah, nu cred că a știut săraca mama cât de mult o să mă emoționeze toate lucrurile astea pe care le-a strâns ea și le-a păstrat în toți anii despărțirii de mine, am găsit un plic cu corzi de chitară. Corzi de plastic, pe care în anii '80 le găseam cu pile și ciubucuri și pe care le fixam la chitara mea Reghin, pe care o luasem tot cu pile dar și cu bani mulți. Am găsit un MI, cel gros, care m-a făcut imediat să mă întreb unde o fi chitara, unde partiturile... Și, mai ales, unde o fi plăcerea de a cânta, dorința de a învăța piese frumoase, speranța secretă, nemărturisită, că prin cântecul meu o să cuceresc fetele pe care le iubeam în taină...

Adăugaţi o legendă

Adăugaţi o legendă

O poezie a lui Gheorghe Tomozei

ORA INCHIDERII

Ninge cu mălaiul meiului

peste Bucureştii Mateiului

şi-i vremea laşei tăceri

când prietenii se trag spre muieri

şi nimeni nu se înfruptă

din vinul cu beregata ruptă

iar ţigările nu mai taie

aerul, cu dulci evantaie.

O poveste din net, scrisa de un anume Netwalker

Gargaunele si capcaunul

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti. La poalele unui munte era un sat, in care oamenii traiau foarte fericiti. Pana intr-o zi, cand in varful muntelui s-a stabilit un capcaun. Si acest capcaun cobora in fiecare zi in sat si lua cate un copil pe care il ducea sus pe munte, unde il manca. Toata lumea ingrozita a inceput sa-si incuie copiii in casa. Nu mai aveau voie sa se joace afara, nu se mai duceau la scoala.