Incognito printre lalele (3)

Trei milenii de umor (20)

Upton Sinclair era un om cu un temperament vulcanic, greu de suportat. Într-o zi a căzut greu bolnav la pat. Speriată, soţia i-a spus medicului curant, aflat la căpătîiul bolna­vului:

—  Ce să mă fac dacă moare? Nu ştiu cum să mă descurc fără el!

—  Stimată Mrs Sinclair, a consolat-o slujitorul lui Esculap. Primo: soţului dumneavoastră îi merge mai bine. Secundo: să nu vă îngrijoraţi cum o să vă descurcaţi fără el, ci mai degrabă cum are să se înţeleagă Dumnezeu cu el, acolo sus!

Mici intamplari cu animale (148)

Un caz istorisit de profesorul univer­sitar E. B.

Eram la vînătoare de cerbi în toamna anului 1918. Mă însoţea un prieten şi pădurarul din Sărata, cu care zeci de ani am hoinărit împreună. Vînam pe la obîrşiile Ceremuşului. Pe panta unui început de vale în formă de căldare, puţin deasu­pra unei cărări care se trăgea de-a curmezişul coastei, răgea un cerb care, după toate semnele, trebuia să fie unul potrivit cu ambiţiile mele. însoţitorii mei s-au aşezat pe cărare în colţul căldării, iar eu am pornit sprinten şi plin de nădejde să apropii cerbul. Ajuns mai în apropierea locului respectiv, cerbul a tăcut deodată şi a trebuit să aştept pironit pe loc multişor pînă a dat din nou glas, dar acum cu mult mai din sus, aproape de creasta piciorului care mărginea căldarea. Am păşit repede pe cealaltă pantă a piciorului de munte, cu gîndul să ies înain­tea cerbului, şi aud boncăluind un alt cerb, de dincolo de picior. 

O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(2)

Când în seara aceea am intrat şi, trecând pe lângă două mese supraîncărcate, m-am îndreptat spre a treia pregătind câteva piese de aur, am auzit surprinsă — în acea pauză fără vorbe, atât de încordată, parcă ameninţătoare de atâta tăcere, care intervine totdeauna când bila, istovită de moarte, ezită numai între două numere — am auzit tocmai în faţă un vacarm ciudat, o trosnitură şi o pocnitură ca de încheieturi rupte. Involuntar, m-am uitat acolo. Şi atunci am văzut — într-adevăr, m-am înspăimântat! — două mâini cum nu mai văzusem niciodată, două mâini care, asemeni unor animale înverşunate, se frământau una într-alta şi se întindeau sau se cabrau atât de convulsiv încât încheieturile degetelor trosneau cu zgomotul sec al nucilor ce se sparg. Erau mâini de o frumuseţe rară, neobişnuit de lungi, neobişnuit de înguste şi totuşi strunite tare de muşchi, foarte albe, cu vârful unghiilor palide, cu spatula sidefie delicat rotunjită. Le-am privit apoi toată seara — da, le-am admirat, acele mâini extraordinare, chiar unice — dar ceea ce m-a umplut de spaimă era pasiunea, expresia nebunesc de pătimaşă, îmbrăţişarea lor spasmodică. 

La judecata lui Tembescu

Dupa ce Becali a intrat la zdup, toate televiziunile s-au napustit sa ceara parerea oamenilor de pe strada cu privire la acest eveniment. Ce se poate auzi acolo, te face sa te iei cu mainile de cap: Becali ii ajuta pe cei saraci, Becali a dat bani la biserici, Becali a construit case pentru sinistrati etc. Asa, si? Daca a facut astea, el are voie sa comita infractiuni fara sa fie pedepsit? Se pare ca da, in mintea romanilor educati sub Ceausescu si sub Iliescu. Astea sunt, printre multe altele, efectele negative ale indobitocirii programate, ale populismului, ale acordarii periodice de pomeni din partea politicienilor. Te apuca scarba.

De ce-a pierdut Ouatu (5)

În acest nou post pe tema intervenţiei malefice a numărului 13 în desfăşurarea Eurovision 2013, o să folosesc, în sfârşit, funcţia liniară şi numerele lui Catalan. O să vedeţi cum apare 13 acolo unde nici nu te aştepţi, precum şi cât de subtil interferează el cu numerele prezente la Malmo.
Întâi de toate, să observăm că regulamentul acestei ediţii a prevăzut ca atât în semifinale cât şi în finală, concurenţii să primească, după combinarea voturilor de la televoting şi a celor acordate de juriul naţional, un număr de puncte din următorul şir descrescător: 12, 10, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1. Aşadar nimeni nu a primit 11 puncte, sau 9. 

Faceti-va bine (255)

Rodiul

Denumire ştiinţifică: Punica granatum.

Prezentare. Uşor de găsit în zona mediteraneană, rodiul este un arbust din familia punicaceelor. Îşi are originea în Persia şi Mesopotamia. Rodiul este spinos şi are frunze lucioase, lanceolate, înălţimea sa obişnuită fiind de trei-cinci metri. Florile, în număr mare, au culoarea roşie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o plantă ornamentală foarte apreciată. Fructul său este original ca structură, se numeşte rodie şi mai este cunoscut şi sub numele de granată. Proprietăţi medicinale au scoarţa de pe rădăcini, bobocii florali, fructele, seminţele. Se prepară pulbere, infuzie, decoct. Seminţele se pisează, iar fructele se consumă ca atare. Decoctul de coajă de rădăcină va fi folosit cu precauţie – poate produce intoxicaţii.

Becali, intre Dumnezeu si Satana

Pentru potlogariile facute cu niste terenuri ale Armatei acum vreo cincisprezece ani, Gigi Becali, Victor Babiuc si Dumitru Cioflina au fost condamnati la puscarie cu executare. Eu nu vreau sa fac teorii de tipul "pana la urma dreptatea triumfa", pentru ca stiu ca nu este asa. Cred ca exista in Romania o multime mare de infractori care au scapat de condamnare prin prescrierea faptelor, dupa cum exista o foarte mare multime de romani care au savarsit infractiuni si nici macar nu au fost intrebati de sanatate, daramite sa fie trimisi in judecata. 

Incognito printre lalele (2)

De ce-a pierdut Ouatu (4)

Sa facem acum puțină GEMATRIA, ca aici, aici sau aici.

Începem cu prenumele şi numele reprezentantului nostru.
CEZAR se transformă în 3+5+26+1+18 şi observăm că 26 = 2*13, 18-5=13, iar numerele rămase, 3 şi 1, puse unul lângă celălalt, formează numărul 13.
OUATU conduce la 15+21+1+20+21, care se mai scrie aşa: (13*1+2)+(13*1+8)+(13*0+1)+(13*1+7)+(13*1+8). 
Adunând resturile din paranteze, obţinem: 2+8+1+7+8 =26, iar 26 = 2*13. Mai departe, 3+5+26+1+18=53 şi 15+21+1+20+21=78. Dar 53+78=131 şi este limpede că numărul 13 apare din nou, într-un mod spectaculos. Poate ar mai trebui spus că numărul prim 131 are o proprietate interesantă: oricum i-am amesteca cifrele, obţinem tot un număr prim: 113, 311. Astfel de numere prime se mai numesc numere prime absolute. Primele 17 numere prime absolute sunt: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 31, 37, 71, 73, 79, 97, 113, 131, 199, 311. 
Dacă facem diferenţa 78-53, obţinem 25, care citit de la coadă la cap este 52, iar 52=4*13.
Dar să vedem cine a câştigat concursul: o interpretă pe nume Emmelie de Forest. Acestui nume îi corespunde 5+13+13+5+12+9+5+(4+5)+6+15+18+5+19+20 = 154. Interpreta este din Danemarca. Simbolul acestei ţări este DK. DK, prin Gematria, duce la 4+11 = 15. 
Atenţie acum: interpretei îi corespunde 154, ţării din care provine ea îi corespunde 15. Adunând, obţinem: 154+15=169. Dar 169 este 13*13!
Hai să mergem puţin şi la Malmo, oraşul unde s-a desfăşurat concursul.
Aplicând Gematria, obţinem pentru Malmo următoarea expresie: 13+1+12+13+15 şi cred că oricine este frapat de faptul că aici apare din nou numărul 13, de trei ori: 13, 1+12, 13,
Dacă mai ţinem seama că Malmo a fost întemeiat ca oraş în sec XIII şi că el se află la 13 grade longitudine estică, totul începe să fie oarecum ciudat.

P3
P5

Mici intamplari cu animale (147)

Inginerul silvic P. I. conducea un oaspete din străină­tate la muget de cerbi în Munţii Sebeşului. Gîndul şi truda le erau concentrate asupra unui taur bătrîn, cu o voce impresio­nantă, cu urmă ca de bou. Numai vocea si urmele erau cele ce-l trădau vînătorilor pe acest cerb şi îi făceau să-l socotească mai puternic în coarne decît toţi ceilalţi. De văzut nu l-au putut vedea nicicînd: taurul bătrîn şi viclean se retrăgea în ascunzişul lui şi înceta să mugească încă din noapte, iar seara nu ieşea şi nu boncăluia decît după ce se făcea întuneric. 

O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(1)

Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei (1)

În mica pensiune de pe Riviera unde am locuit cu zece ani înainte de război, izbucnise la masa noastră o discuţie violentă care, pe neaşteptate, ameninţa să degenereze în contraziceri turbate, ba chiar în duşmănii şi insulte. Cei mai mulţi oameni au imaginaţia tocită. Mai că nu-i poate interesa ceea ce nu-i atinge direct şi nu le împinge insistent în minte o pană ascuţită. Dar dacă vreodată se întâmplă ceva, fie şi un lucru mărunt, în nemijlocita apropiere a simţirii lor, aceasta trezeşte în ei o patimă nemăsurată. Atunci înlocuiesc oarecum obişnuita lipsă de interes printr-o vehemenţă deplasată şi exagerată.

De ce-a pierdut Ouatu (3)

So, a venit vremea să încep să vă arăt incredibilele coincidenţe care au guvernat Eurovision 2013 şi în urma cărora Cezar Ouatu, reprezentantul României, a pierdut catastrofal, după ce multă lume a vorbit despre posibilitatea ca el să câştige marele trofeu. Am spus că pentru a înţelege în profunzime lucrurile, e nevoie de câteva cunoştinţe de matematică. V-am reamintit, la P2, funcţia liniară, iar la P1 v-am prezentat numerele Catalan. Astăzi o să vă arăt cum şi-a băgat coada numărul 13 în întreaga afacere. Iată faptele.

Trei milenii de umor (19)

În dramele lui Karl Schonherr figurau două sau, în cazuri excepţionale, trei personaje. Odată, Egon Friedell, autorul lu­crării „Istoria culturală a epocii moderne", a afirmat despre Schonherr următoarele:

— Acum lucrează la o piesă de teatru în trei acte, complet comprimată. De altfel, nu apare decît un singur erou, un tirolez surdo-mut.

 

Adăugaţi o legendă

Adăugaţi o legendă

Faceti-va bine (254)

Ridichea

Denumire ştiinţifică: Raphanus sativus (ridichea roşie); Raphanus niger (ridichea neagră).

Prezentare. Ridichea este o erbacee bienală. Aparţine de familia cruciferelor şi este caracterizată printr-o rădăcină îngroşată, alungită sau sferică, neagră, roşie sau albă. Frunzele de ridiche sunt fragede şi crestate, peţiolul fiind lung şi puternic. Ridichea este una dintre cele mai vechi plante cultivate, în Antichitate fiind considerată o adevărată delicatesă la masă, dar şi un remediu în multe afecţiuni, printre care hidropizia, tusea, lipsa poftei de mâncare, indigestia. Folosită, în mod curent, şi în alimentaţia din zilele noastre, ridichea revine în atenţie şi ca plantă medicinală. Este vorba, mai ales, despre ridichea neagră, din care se prepară suc, sirop, dar care se dă şi prin răzătoare, pentru a fi consumată imediat sau pentru a se prepara un bandaj, utilizat în aplicaţii locale. Combinate cu miere, sucurile de ridiche pot fi uşor de consumat.

Somnul de veci (12)

DOISPREZECE

După ploaie, pomii de pe partea superioară a lui Laverne Terrace aveau frunze verzi, proaspete. În lumina rece a soarelui de după-amiază vedeam panta abruptă a dealurilor şi treptele pe care fugise criminalul după cele trei împuşcături din întuneric. Pe strada de dedesubt stăteau faţă în faţă două case mici. Din ele s-ar fi putut sau nu să se audă împuşcă­turile.

De ce-a pierdut Ouatu (2)

Ziceam că în spatele eşecului de la Eurovision 2013 se ascund nişte coincidenţe care, precum toate coincidenţele, sunt imposibil de explicat. Numai că de data asta ele sunt atât de multe şi, aş spune, atât de îngrijorătoare, încât nu ştiu cine ar mai putea să pretindă, văzând despre ce este vorba, că totul este OK.
Sunt trei tipuriv de coincidențe: unele absolut evidente pentru cine este puţin atent, unele uşor de observat pentru cine este dispus să facă nişte mici analize şi, în sfârşit, unele bine ascunse, pentru înţelegerea cărora este nevoie de câteva noţiuni matematice. Am explicat în prima postare la temă ce sunt numerele Catalan. Acum vă voi reaminti noţiunea elementară de funcţie de gradul întâi (sau funcţie liniară).

De ce-a pierdut Ouatu (1)

La încheierea concursului Eurovision 2013, o să vă arăt câteva mici coincidenţe sub semnul cărora a stat participarea României, care a mers acolo cu un domn pe nume Cezar Ouatu şi o piesă intitulată "It's my life". Dacă le veţi analiza, veţi constata că e al naibii de ciudat să se întâmple asemenea lucruri. În orice caz, pentru a înţelege până la capăt despre ce este vorba, e nevoie de două noţiuni: numerele lui Catalan şi funcţia de gradul întâi. Prima e ceva mai complexă, dar pe a doua ar trebui s-o ştie cam toată lumea. Încep cu numerele lui Catalan.

Mici intamplari cu animale (146)

Între durere şi patimă

Am dat de un loc de gonită într-o insulă de tăietură îm­brăţişată strîns de o pădure de molid străveche. Nu mi-a fost greu să mă furişez din copac în copac pînă în marginea pădu­rii. Stăpîn al pacului de ciute era un taur deosebit de puternic şi în trup şi în podoaba capului. Aveam vîntul în faţă, stăteam bine acoperit, ciutele păşteau, cerbul clocotea mugind înteţit; mi-am putut da răgaz ca să mă încînt de scena care se desfăşura în apropierea mea, cu toate fazele jocului de împerechere. Dar la o vreme, o ciută bătrînă şi-a înălţat periscopul capului şi şi-a îndreptat spre mine pîlniile urechilor mari. Am făcut oare un zgomot fără să-mi dau seama sau poate s-a întors vîntul? Dacă voiam să duc la cabană minunatul trofeu nu mai puteam aş­tepta. S-a mai întîmplat că în momentul acela taurul s-a ră­sucit şi mi-a arătat spata, cum nu se putea mai potrivit pentru un glonţ sigur. Am ochit cu băgare de seamă şi am tras. Eram sigur că victima mea se va prăbuşi îndată. Dar surprizele sunt zestrea vînătorului. Fără să dea cel mai mic semn că a primit glonţul, deodată cu pîlcul de ciute a sărit şi taurul şi a pornit în goană spre pădurea de dincolo.

Faceti-va bine (253)

Ricinul

Denumire ştiinţifică: Ricinus communis.

Denumire populară: căpuşă.

Prezentare. Ricinul este o plantă erbacee, anuală, cu o înălţime de până la doi metri. Face parte din familia euforbiaceelor. Originar din Africa, ricinul a fost aclimatizat şi se cultivă şi în România. Are o rădăcină pivotantă, puternică. Frunzele sunt palmatlobate, cu peţiolul lung, iar florile apar grupate. Florile de ricin sunt de diferite culori – verzi, roşii, violete. Fructul, sub formă de capsulă cu ghimpi, conţine seminţe bogate în ulei. De altfel, valoarea sa ca plantă oleaginoasă face ca ricinul să fie plantă cultivată. Ricinul are, de asemenea, valoare ornamentală şi medicinală. Pentru nevoi medicinale se foloseşte uleiul (sau untul) de ricin.

Substanţe active importante. Procentul de ulei din seminţele de ricin este foarte mare – până la 50 – 53 la sută. Seminţele de ricin conţin şi ricină – o toxină vegetală foarte periculoasă, care aglutinează globulele din sânge.

Întrebuinţări. Uleiul (untul) de ricin este un purgativ foarte eficient.