luni, 13 iunie 2011

Relații metafizice cu câini și capre

Dau peste un blog câinesc, unde, printre altele, este citat Constantin Noica:
Am rămas faţă în față, încordați, cu ochii țintă unul la altul, traşi parcî de firul acesta întins care ne lega privirile, el câinele și eu omul. Simțeam că-i e frică de mine și nu mă puteam împiedica să-mi fie frică de el. Nici unul nu se mișca, spre a nu rupe un anumit echilibru creat. Ceva obscur, ceva originar ne lega într-o asemenea unitate, încât simțeam că suntem, el câinele și eu omul, fețele unui aceluiași act existential. Berdiaev are dreptate: omul poate avea relații METAFIZICE cu câinele.

Gabriel Liiceanu, precum orice discipol care îşi depăşeşte maestrul, merge mai departe. El descoperă că omul poate avea relaţii metafizice cu capra. Lucrurile stau aşa: după moartea lui Emil Cioran, una dintre iubitele lui, Friedgard Thoma, a publicat anumite lucruri care, în opinia lui Liiceanu ar fi trebuit îngropate precum deşeurile radioactive. Desigur, doar Liiceanu ar fi fost îndreptăţit să le publice, fie că ar fi obţinut, fie că nu, drepturile de la Yannik Guillou – omul care administrează moştenirea lui Cioran. Şi pentru că  Friedgard Thoma, o oarecare profesoară de filosofie nemţoaică, i-a luat-o înainte, Liiceanu a clasificat-o, cu precizie, în bestiarul “Uşii interzise”, drept “capra metafizică”.
Iată o poză cu Cioran, la 70 de ani, însoţit de “capra metafizică” de numai 35 de ani.
PS
METAFIZICĂ  Parte a filozofiei având drept obiect cunoaşterea absolută, studierea fenomenelor care nu pot fi percepute cu simţurile noastre, care depăşesc cadrul experienţei.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!