Din spatele portii negre (5)

Ierarhia fiscală

Directorul general ia de la toţi directorii şi contabilii locali. Directorii şi contabilii iau de la aprovizionare. Directorii mai iau de la primul gardian şi de la portar, care îşi plă­teşte locul ca şi „Primul”. Primul ia dijmă din cei 20% asupra câştigurilor realizate de hoţi la jocul de cărţi şi barbut, procente încasate de gardienii respectivi. Mai ia Pri­mul arendă pentru acordarea monopolului de cizmărie, de văxuit ghetele, de bărbierit, de la un hoţ care exploatează pe deţinuţii de me­serie. Concesionarul general e deţinutul Anghel al Chiranei.

Mici intamplari cu animale (149)

Între doi vieri mistreţi

Pădurarul V. R. supraveghea transportul lemnelor de foc într-o exploatare de fag din regiunea izvoarelor Tîrnavei Mici. Gerul lui ianuarie era aspru, zăpada zăcea groasă. La amiază oamenii s-au strîns în jurul focului, au deznodat trais­tele cu merinde şi acum îşi pîrpăleau bucăţile de slănină în ţepile frigărilor, deasupra jeraticului. Vorbe cădeau puţine, piciorul de munte era degerat în tăcere. Aşa au putut auzi ve­nind din valea de dincolo un guiţat scurt, apoi frînturi de gro­hăit. Mistreţi erau, veniţi la jir; se băteau desigur vierii, acum în zodia împerecherii. S-a tulburat pădurarul că tocmai de data aceasta şi-a lăsat puşca acasă în cui (odată se întîmplă să-ţi fie lene să o mai porţi în spinare, şi atunci se potriveşte să ai mai mare nevoie de ea). Totuşi nu s-a răbdat să nu meargă să vadă ce se întîmplă acolo. A pus mîna pe o secure, a luat doi oameni şi au pornit în grabă.

Pozele educative ale lui Frieke Janssen

O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(3)

Poate vă amintiţi — v-am istorisit adineauri — că la niciun om nu mă izbise expresia de aviditate şi de pasiune într-un exces atât de nelegiuit, ca la acel străin în faţa mesei de joc. Şi vă spun că n-am văzut niciodată, nici la copiii care în somnul lor de sugaci au o fluturare de veselie îngerească, o asemenea expresie de luminozitate pură, de adevărată beatitudine. Acel chip exprima, cu o plasticitate unică, toate sentimentele; de data asta, o destindere paradiziacă de sub orice apăsare lăuntrică, o eliberare, simţământul de a fi salvat. 

Somnul de veci (13)

TREISPREZECE
Era un om cenuşiu, îmbrăcat complet în cenuşiu, cu excepţia pantofilor negri lustruiţi şi a celor două diamante stacojii, înfipte în cravata de mătase cenu­şie, care semănau cu carourile de pe masa de ruletă. Avea o cămaşă cenuşie, iar costumul la două rânduri dintr-un flanel moale, era superb croit. La vederea lui Carmen, îşi scoase pălăria cenuşie iar părul de sub ea era cenuşiu şi fin de parc-ar fi fost cernut printr-un voal. Sprâncenele groase îi dădeau un aspect vag spor­tiv. Bărbia era lungă, nasul coroiat, ochii cenuşii, gânditori, privind puţin pieziş, deoarece cuta de deasupra pleoapei le acoperea colţul.

Rămase pe loc politicos, cu o mână pe uşa din spate, iar în cealaltă cu o pălărie cenuşie, pe care o lovea încet de şold. Părea dur, dar fără a fi brutal. Avea mai degrabă duritatea unui sportiv trecut prin multe. Nu era însă un sportiv. Era Eddie Mars.

Faceti-va bine (256)

Rodul pământului

Denumire ştiinţifică: Arum maculatum; Arum orientale.

Denumire populară: calendarul codrului.

Prezentare. Rodul pământului este o erbacee perenă. Această plantă are în sol un tubercul bine dezvoltat, de formă cilindrică, rareori de formă ovoidală. Frunzele sunt mari, groase, lucioase, puternic clorofilate, cu peţiolul lung. Inflorescenţa este un spic alb-gălbui care se dezvoltă în lunile aprilie, mai şi iunie. Fructele de rodul pământului sunt nişte boabe roşii. Rodul pământului creşte prin păduri, în zone umbroase şi umede. Pentru nevoi medicinale se foloseşte rădăcina (tuberculul), care se recoltează primăvara foarte devreme. Unii specialişti recomandă, pentru preparate medicinale, şi fructul bine maturizat.

Lumea pierduta (1)

Azi se implinesc 154 de ani de la nasterea lui Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes. Pentru mine, insa, el este in primul rand autorul seriei de povesti cu profesorul Challenger, povesti pe care le-am citit, pe la 13 ani, in nestire - adica le-am tot recitit pana am ajuns sa stiu fragmente intregi pe de rost. Asa ca pentru a-l omagia pe Doyle, o sa urc incepand de azi cartea lui intitulata "The lost world".

Incognito printre lalele (3)

Trei milenii de umor (20)

Upton Sinclair era un om cu un temperament vulcanic, greu de suportat. Într-o zi a căzut greu bolnav la pat. Speriată, soţia i-a spus medicului curant, aflat la căpătîiul bolna­vului:

—  Ce să mă fac dacă moare? Nu ştiu cum să mă descurc fără el!

—  Stimată Mrs Sinclair, a consolat-o slujitorul lui Esculap. Primo: soţului dumneavoastră îi merge mai bine. Secundo: să nu vă îngrijoraţi cum o să vă descurcaţi fără el, ci mai degrabă cum are să se înţeleagă Dumnezeu cu el, acolo sus!

Mici intamplari cu animale (148)

Un caz istorisit de profesorul univer­sitar E. B.

Eram la vînătoare de cerbi în toamna anului 1918. Mă însoţea un prieten şi pădurarul din Sărata, cu care zeci de ani am hoinărit împreună. Vînam pe la obîrşiile Ceremuşului. Pe panta unui început de vale în formă de căldare, puţin deasu­pra unei cărări care se trăgea de-a curmezişul coastei, răgea un cerb care, după toate semnele, trebuia să fie unul potrivit cu ambiţiile mele. însoţitorii mei s-au aşezat pe cărare în colţul căldării, iar eu am pornit sprinten şi plin de nădejde să apropii cerbul. Ajuns mai în apropierea locului respectiv, cerbul a tăcut deodată şi a trebuit să aştept pironit pe loc multişor pînă a dat din nou glas, dar acum cu mult mai din sus, aproape de creasta piciorului care mărginea căldarea. Am păşit repede pe cealaltă pantă a piciorului de munte, cu gîndul să ies înain­tea cerbului, şi aud boncăluind un alt cerb, de dincolo de picior. 

O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(2)

Când în seara aceea am intrat şi, trecând pe lângă două mese supraîncărcate, m-am îndreptat spre a treia pregătind câteva piese de aur, am auzit surprinsă — în acea pauză fără vorbe, atât de încordată, parcă ameninţătoare de atâta tăcere, care intervine totdeauna când bila, istovită de moarte, ezită numai între două numere — am auzit tocmai în faţă un vacarm ciudat, o trosnitură şi o pocnitură ca de încheieturi rupte. Involuntar, m-am uitat acolo. Şi atunci am văzut — într-adevăr, m-am înspăimântat! — două mâini cum nu mai văzusem niciodată, două mâini care, asemeni unor animale înverşunate, se frământau una într-alta şi se întindeau sau se cabrau atât de convulsiv încât încheieturile degetelor trosneau cu zgomotul sec al nucilor ce se sparg. Erau mâini de o frumuseţe rară, neobişnuit de lungi, neobişnuit de înguste şi totuşi strunite tare de muşchi, foarte albe, cu vârful unghiilor palide, cu spatula sidefie delicat rotunjită. Le-am privit apoi toată seara — da, le-am admirat, acele mâini extraordinare, chiar unice — dar ceea ce m-a umplut de spaimă era pasiunea, expresia nebunesc de pătimaşă, îmbrăţişarea lor spasmodică. 

La judecata lui Tembescu

Dupa ce Becali a intrat la zdup, toate televiziunile s-au napustit sa ceara parerea oamenilor de pe strada cu privire la acest eveniment. Ce se poate auzi acolo, te face sa te iei cu mainile de cap: Becali ii ajuta pe cei saraci, Becali a dat bani la biserici, Becali a construit case pentru sinistrati etc. Asa, si? Daca a facut astea, el are voie sa comita infractiuni fara sa fie pedepsit? Se pare ca da, in mintea romanilor educati sub Ceausescu si sub Iliescu. Astea sunt, printre multe altele, efectele negative ale indobitocirii programate, ale populismului, ale acordarii periodice de pomeni din partea politicienilor. Te apuca scarba.

De ce-a pierdut Ouatu (5)

În acest nou post pe tema intervenţiei malefice a numărului 13 în desfăşurarea Eurovision 2013, o să folosesc, în sfârşit, funcţia liniară şi numerele lui Catalan. O să vedeţi cum apare 13 acolo unde nici nu te aştepţi, precum şi cât de subtil interferează el cu numerele prezente la Malmo.
Întâi de toate, să observăm că regulamentul acestei ediţii a prevăzut ca atât în semifinale cât şi în finală, concurenţii să primească, după combinarea voturilor de la televoting şi a celor acordate de juriul naţional, un număr de puncte din următorul şir descrescător: 12, 10, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1. Aşadar nimeni nu a primit 11 puncte, sau 9. 

Faceti-va bine (255)

Rodiul

Denumire ştiinţifică: Punica granatum.

Prezentare. Uşor de găsit în zona mediteraneană, rodiul este un arbust din familia punicaceelor. Îşi are originea în Persia şi Mesopotamia. Rodiul este spinos şi are frunze lucioase, lanceolate, înălţimea sa obişnuită fiind de trei-cinci metri. Florile, în număr mare, au culoarea roşie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o plantă ornamentală foarte apreciată. Fructul său este original ca structură, se numeşte rodie şi mai este cunoscut şi sub numele de granată. Proprietăţi medicinale au scoarţa de pe rădăcini, bobocii florali, fructele, seminţele. Se prepară pulbere, infuzie, decoct. Seminţele se pisează, iar fructele se consumă ca atare. Decoctul de coajă de rădăcină va fi folosit cu precauţie – poate produce intoxicaţii.

Becali, intre Dumnezeu si Satana

Pentru potlogariile facute cu niste terenuri ale Armatei acum vreo cincisprezece ani, Gigi Becali, Victor Babiuc si Dumitru Cioflina au fost condamnati la puscarie cu executare. Eu nu vreau sa fac teorii de tipul "pana la urma dreptatea triumfa", pentru ca stiu ca nu este asa. Cred ca exista in Romania o multime mare de infractori care au scapat de condamnare prin prescrierea faptelor, dupa cum exista o foarte mare multime de romani care au savarsit infractiuni si nici macar nu au fost intrebati de sanatate, daramite sa fie trimisi in judecata. 

Incognito printre lalele (2)

De ce-a pierdut Ouatu (4)

Sa facem acum puțină GEMATRIA, ca aici, aici sau aici.

Începem cu prenumele şi numele reprezentantului nostru.
CEZAR se transformă în 3+5+26+1+18 şi observăm că 26 = 2*13, 18-5=13, iar numerele rămase, 3 şi 1, puse unul lângă celălalt, formează numărul 13.
OUATU conduce la 15+21+1+20+21, care se mai scrie aşa: (13*1+2)+(13*1+8)+(13*0+1)+(13*1+7)+(13*1+8). 
Adunând resturile din paranteze, obţinem: 2+8+1+7+8 =26, iar 26 = 2*13. Mai departe, 3+5+26+1+18=53 şi 15+21+1+20+21=78. Dar 53+78=131 şi este limpede că numărul 13 apare din nou, într-un mod spectaculos. Poate ar mai trebui spus că numărul prim 131 are o proprietate interesantă: oricum i-am amesteca cifrele, obţinem tot un număr prim: 113, 311. Astfel de numere prime se mai numesc numere prime absolute. Primele 17 numere prime absolute sunt: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 31, 37, 71, 73, 79, 97, 113, 131, 199, 311. 
Dacă facem diferenţa 78-53, obţinem 25, care citit de la coadă la cap este 52, iar 52=4*13.
Dar să vedem cine a câştigat concursul: o interpretă pe nume Emmelie de Forest. Acestui nume îi corespunde 5+13+13+5+12+9+5+(4+5)+6+15+18+5+19+20 = 154. Interpreta este din Danemarca. Simbolul acestei ţări este DK. DK, prin Gematria, duce la 4+11 = 15. 
Atenţie acum: interpretei îi corespunde 154, ţării din care provine ea îi corespunde 15. Adunând, obţinem: 154+15=169. Dar 169 este 13*13!
Hai să mergem puţin şi la Malmo, oraşul unde s-a desfăşurat concursul.
Aplicând Gematria, obţinem pentru Malmo următoarea expresie: 13+1+12+13+15 şi cred că oricine este frapat de faptul că aici apare din nou numărul 13, de trei ori: 13, 1+12, 13,
Dacă mai ţinem seama că Malmo a fost întemeiat ca oraş în sec XIII şi că el se află la 13 grade longitudine estică, totul începe să fie oarecum ciudat.

P3
P5

Mici intamplari cu animale (147)

Inginerul silvic P. I. conducea un oaspete din străină­tate la muget de cerbi în Munţii Sebeşului. Gîndul şi truda le erau concentrate asupra unui taur bătrîn, cu o voce impresio­nantă, cu urmă ca de bou. Numai vocea si urmele erau cele ce-l trădau vînătorilor pe acest cerb şi îi făceau să-l socotească mai puternic în coarne decît toţi ceilalţi. De văzut nu l-au putut vedea nicicînd: taurul bătrîn şi viclean se retrăgea în ascunzişul lui şi înceta să mugească încă din noapte, iar seara nu ieşea şi nu boncăluia decît după ce se făcea întuneric. 

O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(1)

Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei (1)

În mica pensiune de pe Riviera unde am locuit cu zece ani înainte de război, izbucnise la masa noastră o discuţie violentă care, pe neaşteptate, ameninţa să degenereze în contraziceri turbate, ba chiar în duşmănii şi insulte. Cei mai mulţi oameni au imaginaţia tocită. Mai că nu-i poate interesa ceea ce nu-i atinge direct şi nu le împinge insistent în minte o pană ascuţită. Dar dacă vreodată se întâmplă ceva, fie şi un lucru mărunt, în nemijlocita apropiere a simţirii lor, aceasta trezeşte în ei o patimă nemăsurată. Atunci înlocuiesc oarecum obişnuita lipsă de interes printr-o vehemenţă deplasată şi exagerată.

De ce-a pierdut Ouatu (3)

So, a venit vremea să încep să vă arăt incredibilele coincidenţe care au guvernat Eurovision 2013 şi în urma cărora Cezar Ouatu, reprezentantul României, a pierdut catastrofal, după ce multă lume a vorbit despre posibilitatea ca el să câştige marele trofeu. Am spus că pentru a înţelege în profunzime lucrurile, e nevoie de câteva cunoştinţe de matematică. V-am reamintit, la P2, funcţia liniară, iar la P1 v-am prezentat numerele Catalan. Astăzi o să vă arăt cum şi-a băgat coada numărul 13 în întreaga afacere. Iată faptele.