Aberatiile doctorului Rednic

Am dat peste un reportaj pe tema ne-plecarii din Romania a unor medici. Am inteles ca e vorba de unul dintr-o serie de reportaje, in care apar tot felul de medici romani si explica de ce nu pleaca ei din tara si raman sa lucreze aici in conditii precare. In reportajul pe care l-am citit eu, personajul principal e un anume Nicolae Rednic din Cluj, specialist internist.

Acest domn se straduieste sa enumere zece motive pentru care a ales sa ramana intr-un spital in care lifturile sunt actionate manual si brancardele au facut al doilea razboi mondial. Cea mai mare parte dintre aceste zece motive sunt puerile, in cazul in care nu sunt trase de par. Celelalte, care par a fi mai solide, ascund, de fapt, refuzul unei anumite categorii de intelectuali romani de a accepta schimbarea. Sunt oameni cantonati in mentalitatile vremurilor studentiei lor, care n-au priceput ca o tara nu se ridica prin idealisti placizi, ci prin oameni de actiune, care inteleg viitorul si isi doresc ca el sa se implineasca mai repede.

Oamenii despre care vorbesc, al caror perfect exponent este doctorul Rednic, refuza sa tina pasul cu vremurile, se simt bine in bulionul lor, ar vrea sa traiasca mereu in anii cei frumosi ai ceausismului, cand fiecare dintre ei era „cineva” la „locul de munca” etc etc. Ei tin Romania pe loc. Sunt oameni onorabili, isi fac meseria cu daruire, au rezultate cu care se pot lauda. Se simt bine printre cei care, aflati in aceeasi meserie, nu-si vad de treaba. Continua sa creada ca daca vor fi tot mai multi oameni ca ei lucrurile vor incepe sa mearga bine. Dar vai... cat de mult se inseala... Ei nu inteleg ca insusi sistemul in care au crezut si mai cred este gresit. Nu accepta sa participe la nicio schimbare, ar vrea sa se schimbe toate in jurul lor, dar ei sa ramana pe vechile pozitii, ca si cum ar fi piatra din capul unghiului. Ei sunt oamenii care fac cel mai mare rau Romaniei in acesti ani. 

Dar sa revin la doctorul Rednic de la Cluj si la cele zece motive (?!?) pe care le invoca el pentru ramanerea, cu orice pret, in tara numita Romania.

Primul motiv pentru care acest doctor sustine ca nu vrea sa plece din Romania suna asa: „Medicina e o meserie pe care poti s-o practici oriunde. Sunt medici pe statia orbitala MIR, pe vapoare, in statiile de cercetare din Antarctica, pe front, in inchisori, in scoli, in toate orasele si in majoritatea satelor. Un medic bun isi va gasi intotdeauna de lucru, in Romania si oriunde in lume.”

Dar daca poti practica medicina oriunde, atunci poti s-o practici linistit si in Canada, spre exemplu, sau in Congo. A spune ca nu pleci dintr-un loc pentru ca ai o meserie care se practica in toate locurile este cel putin stupid.

Al doilea motiv: „Am avut si am mai departe in jurul meu modele. Stiu multi doctori mai buni decat mine, de la care fur idei de diagnostic, ale caror scheme de tratament le copiez. Sunt doctori pe care vreau sa-i ajung, am tinte profesionale in jurul meu, in Cluj, in tara.”

Domnul Rednic isi inchipuie, poate, ca medicii din Belgia sau cei din Antilele Olandeze nu au modele. Sau poate vrea sa spuna ca ii vine greu sa se desparta de modelele lui din Romania. Daca asa stau lucrurile, trebuie sa recunoastem ca asta nu e cine stie ce motiv serios, obiectiv. E ca si cum as spune eu ca nu plec de-acasa pentru ca imi place cum imi gateste nevasta.

Motivul al treilea:

„Am satisfactii profesionale. Imi este luata in seama parerea, la un caz greu, imi este combatuta opinia de care eram cel mai sigur. Satisfactia intelectuala a profesarii medicinei vine din locul pe care ti-l castigi in grupul in care lucrezi. Cand eram tanar voiam sa le arat celor mai vechi ca sunt bun. De ce sa fi plecat din mijlocul unei asemenea provocari? Acum mi-am castigat printre colegi  o pozitie de care sunt multumit. De ce s-o pierd, plecand? ”

Acest medic roman isi inchipuie, probabil, ca dincolo de cortina de fier medicii nu au satisfactii profesionale si ca parerea lor nu este luata in seama. No comment...

Motivul al patrulea:

„Exista o traditie “patriotica” medicala la Cluj, intemeiata de profesorul Iuliu Hatieganu. Imediat dupa Unire si in deceniile urmatoare, profesorul a ingrijit cu o caldura mai mare pe motii din Apuseni și pe ceilalti tarani ardeleni, exprimand, la fiecare vizita pe care o facea, datoria pe care medicul o are fata de oamenii locului. Lectiile sale s-au transmis, prin alte doua generatii de medici, pana la mine.”

Exceptional! Vadim Tudor ar fi mandru de textul asta. Si totusi: de ce traditia asta patriotica este un motiv ca un medic roman sa nu plece din tara?

Motivul al cincilea: 

„Am cunoscut pacienti germani si francezi. Aveau nemultumiri, criticau sau laudau medicii care ii ingrijeau cu aceleasi cuvinte ca si pacientii nostri. Relatia medic-pacient, inima practicii medicale, pare a avea aceleasi trasaturi peste tot in lume.”

Asa, doctore. Si? Daca toate sunt la fel peste tot in lume, de ce fiecare ar trebui sa stea in tara lui?

Motivul al saselea:

„Am cunoscut medici germani si francezi. Au  sefi buni si rai, subalterni buni si rai, ca si mine.”

E clar: in asemenea conditii nu trebuie sa pleci din tara pentru nimic in lume!

Al saptelea motiv:

„Cunosc multi medici romani care lucreaza in strainatate. Au un plus de disciplina si confort profesional, dar au platit cu cativa ani foarte grei. N-am vrut niciodata sa platesc acest pret.”

Ei, doctore, aici mai vii de-acasa: nu vrei sa pui osul la treaba doi-trei ani, preferi sa fii Dumnezeu la tine in spital, acolo unde ai ajuns fara sa faci anii aia dificili de ucenicie.

Al optulea motiv:

„Lipsa unor mijloace de diagnostic si tratament este frustranta. Ai stii ce sa faci, dar nu poti. Nu m-am gandit, insa, sa plec din cauza aceasta. In lipsa acestor mijloace am stiut ca nu voi fi niciodata in elita supraspecialistilor, dar nu am considerat aceasta o infrangere.” 

Asta e un fel de jelanie a la Mircea cel Batran asa cum si-a imaginat-o Eminescu. „E greu, e frustrant, zice medicul Rednic, dar nu conteaza. Chiar daca nu pot sa progresez, nu mi se pare ca asta ar fi o infrangere, eu stau aici, la mine acasa, imi vad de treaba, lasa-i pe altii cu ale lor, ah, oh, văleu”

Al noualea motiv:

„Lipsa de organizare este pacostea cea mai mare in sistemul sanitar romanesc. N-am plecat din aceasta cauza pentru ca sper, la inceputul fiecarui an, ca, la proxima remaniere guvernamentala, voi fi numit ministrul Sanatatii!”

Aici nu cred ca mai e nimic de comentat.

Al zecelea motiv:

„Medicii italieni pleaca odata la sapte ani, cate trei luni, intr-un sat pierdut in savana africana, sa ingrijeasca, fara salariu,  bolnavi care n-au vazut, poate, niciodata un doctor. E o traditie catolica. Sunt un exemplu pentru mine.”

 Doctore, asta e unul dintre motivele pentru care nu pleci din Romania?