Stau si ma intreb: de ce oare raspandesc oamenii mesaje precum cel din imagine? Ce-i face pe ei sa il compatimeasca pe unul care a ajuns la puscarie pentru ca a comis infractiuni? In ce fel de societate ar dori ei sa traiasca? Ce s-ar alege de lumea asta daca ea ar fi reorganizata dupa regulile si principiile acestor indivizi? Oare va veni candva si vremea in care toti oamenii vor intelege ca este nevoie de justitie si ca ea trebuie sa fie oarba?
Un blog pentru linistea adultilor
Totalul afișărilor de pagină
joi, 23 mai 2013
Din spatele portii negre (5)
Ierarhia fiscală
Directorul general ia de la toţi
directorii şi contabilii locali. Directorii şi contabilii iau de la
aprovizionare. Directorii mai iau de la primul gardian şi de la portar, care
îşi plăteşte locul ca şi „Primul”. Primul ia dijmă din cei 20% asupra
câştigurilor realizate de hoţi la jocul de cărţi şi barbut, procente încasate
de gardienii respectivi. Mai ia Primul arendă pentru acordarea monopolului de
cizmărie, de văxuit ghetele, de bărbierit, de la un hoţ care exploatează pe
deţinuţii de meserie. Concesionarul general e deţinutul Anghel al Chiranei.
miercuri, 22 mai 2013
Mici intamplari cu animale (149)
Între doi vieri mistreţi
Pădurarul V. R. supraveghea transportul lemnelor de foc într-o
exploatare de fag din regiunea izvoarelor Tîrnavei Mici. Gerul lui ianuarie era
aspru, zăpada zăcea groasă. La amiază oamenii s-au strîns în jurul focului, au
deznodat traistele cu merinde şi acum îşi pîrpăleau bucăţile de slănină în
ţepile frigărilor, deasupra jeraticului. Vorbe cădeau puţine, piciorul de munte
era degerat în tăcere. Aşa au putut auzi venind din valea de dincolo un guiţat
scurt, apoi frînturi de grohăit. Mistreţi erau, veniţi la jir; se băteau
desigur vierii, acum în zodia împerecherii. S-a tulburat pădurarul că tocmai de
data aceasta şi-a lăsat puşca acasă în cui (odată se întîmplă să-ţi fie lene să
o mai porţi în spinare, şi atunci se potriveşte să ai mai mare nevoie de ea).
Totuşi nu s-a răbdat să nu meargă să vadă ce se întîmplă acolo. A pus mîna pe o
secure, a luat doi oameni şi au pornit în grabă.
O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(3)
Poate vă
amintiţi — v-am istorisit adineauri — că la niciun om nu mă izbise expresia de
aviditate şi de pasiune într-un exces atât de nelegiuit, ca la acel străin în
faţa mesei de joc. Şi vă spun că n-am văzut niciodată, nici la copiii care în
somnul lor de sugaci au o fluturare de veselie îngerească, o asemenea expresie
de luminozitate pură, de adevărată beatitudine. Acel chip exprima, cu o
plasticitate unică, toate sentimentele; de data asta, o destindere paradiziacă
de sub orice apăsare lăuntrică, o eliberare, simţământul de a fi salvat.
Somnul de veci (13)
TREISPREZECE
Era un om cenuşiu, îmbrăcat complet în cenuşiu, cu excepţia pantofilor negri lustruiţi şi a celor două diamante stacojii, înfipte în cravata de mătase cenuşie, care semănau cu carourile de pe masa de ruletă. Avea o cămaşă cenuşie, iar costumul la două rânduri dintr-un flanel moale, era superb croit. La vederea lui Carmen, îşi scoase pălăria cenuşie iar părul de sub ea era cenuşiu şi fin de parc-ar fi fost cernut printr-un voal. Sprâncenele groase îi dădeau un aspect vag sportiv. Bărbia era lungă, nasul coroiat, ochii cenuşii, gânditori, privind puţin pieziş, deoarece cuta de deasupra pleoapei le acoperea colţul.
Era un om cenuşiu, îmbrăcat complet în cenuşiu, cu excepţia pantofilor negri lustruiţi şi a celor două diamante stacojii, înfipte în cravata de mătase cenuşie, care semănau cu carourile de pe masa de ruletă. Avea o cămaşă cenuşie, iar costumul la două rânduri dintr-un flanel moale, era superb croit. La vederea lui Carmen, îşi scoase pălăria cenuşie iar părul de sub ea era cenuşiu şi fin de parc-ar fi fost cernut printr-un voal. Sprâncenele groase îi dădeau un aspect vag sportiv. Bărbia era lungă, nasul coroiat, ochii cenuşii, gânditori, privind puţin pieziş, deoarece cuta de deasupra pleoapei le acoperea colţul.
Rămase pe loc politicos, cu o mână
pe uşa din spate, iar în cealaltă cu o pălărie cenuşie, pe care o lovea încet
de şold. Părea dur, dar fără a fi brutal. Avea mai degrabă duritatea unui
sportiv trecut prin multe. Nu era însă un sportiv. Era Eddie Mars.
Faceti-va bine (256)
Rodul pământului
Denumire ştiinţifică: Arum maculatum; Arum orientale.
Denumire populară: calendarul
codrului.
Prezentare. Rodul pământului
este o erbacee perenă. Această plantă are în sol un tubercul bine dezvoltat, de
formă cilindrică, rareori de formă ovoidală. Frunzele sunt mari, groase,
lucioase, puternic clorofilate, cu peţiolul lung. Inflorescenţa este un spic alb-gălbui
care se dezvoltă în lunile aprilie, mai şi iunie. Fructele de rodul pământului sunt
nişte boabe roşii. Rodul pământului creşte prin păduri, în zone umbroase şi umede.
Pentru nevoi medicinale se foloseşte rădăcina (tuberculul), care se recoltează primăvara
foarte devreme. Unii specialişti recomandă, pentru preparate medicinale, şi fructul
bine maturizat.
Lumea pierduta (1)
Azi se implinesc 154 de ani de la nasterea lui Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes. Pentru mine, insa, el este in primul rand autorul seriei de povesti cu profesorul Challenger, povesti pe care le-am citit, pe la 13 ani, in nestire - adica le-am tot recitit pana am ajuns sa stiu fragmente intregi pe de rost. Asa ca pentru a-l omagia pe Doyle, o sa urc incepand de azi cartea lui intitulata "The lost world".
marți, 21 mai 2013
Trei milenii de umor (20)
Upton Sinclair era un
om cu un temperament vulcanic, greu de suportat. Într-o zi a căzut greu bolnav
la pat. Speriată, soţia i-a spus medicului curant, aflat la căpătîiul bolnavului:
— Ce să mă
fac dacă moare? Nu ştiu cum să mă descurc fără el!
— Stimată
Mrs Sinclair, a consolat-o slujitorul lui Esculap. Primo: soţului dumneavoastră
îi merge mai bine. Secundo: să nu vă îngrijoraţi cum o să vă descurcaţi fără
el, ci mai degrabă cum are să se înţeleagă Dumnezeu cu el, acolo sus!
Mici intamplari cu animale (148)
Un caz istorisit de profesorul universitar E. B.
Eram la vînătoare de cerbi în toamna anului 1918. Mă însoţea un prieten
şi pădurarul din Sărata, cu care zeci de ani am hoinărit împreună. Vînam pe la
obîrşiile Ceremuşului. Pe panta unui început de vale în formă de căldare, puţin
deasupra unei cărări care se trăgea de-a curmezişul coastei, răgea un cerb
care, după toate semnele, trebuia să fie unul potrivit cu ambiţiile mele.
însoţitorii mei s-au aşezat pe cărare în colţul căldării, iar eu am pornit
sprinten şi plin de nădejde să apropii cerbul. Ajuns mai în apropierea locului
respectiv, cerbul a tăcut deodată şi a trebuit să aştept pironit pe loc
multişor pînă a dat din nou glas, dar acum cu mult mai din sus, aproape de
creasta piciorului care mărginea căldarea. Am păşit repede pe cealaltă pantă a
piciorului de munte, cu gîndul să ies înaintea cerbului, şi aud boncăluind un
alt cerb, de dincolo de picior.
O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(2)
Când în seara aceea am intrat şi, trecând pe lângă două
mese supraîncărcate, m-am îndreptat spre a treia pregătind câteva piese de aur,
am auzit surprinsă — în acea pauză fără vorbe, atât de încordată, parcă
ameninţătoare de atâta tăcere, care intervine totdeauna când bila, istovită de
moarte, ezită numai între două numere — am auzit tocmai în faţă un vacarm
ciudat, o trosnitură şi o pocnitură ca de încheieturi rupte. Involuntar, m-am
uitat acolo. Şi atunci am văzut — într-adevăr, m-am înspăimântat! — două mâini
cum nu mai văzusem niciodată, două mâini care, asemeni unor animale înverşunate,
se frământau una într-alta şi se întindeau sau se cabrau atât de convulsiv
încât încheieturile degetelor trosneau cu zgomotul sec al nucilor ce se sparg.
Erau mâini de o frumuseţe rară, neobişnuit de lungi, neobişnuit de înguste şi
totuşi strunite tare de muşchi, foarte albe, cu vârful unghiilor palide, cu
spatula sidefie delicat rotunjită. Le-am privit apoi toată seara — da, le-am
admirat, acele mâini extraordinare, chiar unice — dar ceea ce m-a umplut de
spaimă era pasiunea, expresia nebunesc de pătimaşă, îmbrăţişarea lor
spasmodică.
La judecata lui Tembescu
Dupa ce Becali a intrat la zdup, toate televiziunile s-au napustit sa ceara parerea oamenilor de pe strada cu privire la acest eveniment. Ce se poate auzi acolo, te face sa te iei cu mainile de cap: Becali ii ajuta pe cei saraci, Becali a dat bani la biserici, Becali a construit case pentru sinistrati etc. Asa, si? Daca a facut astea, el are voie sa comita infractiuni fara sa fie pedepsit? Se pare ca da, in mintea romanilor educati sub Ceausescu si sub Iliescu. Astea sunt, printre multe altele, efectele negative ale indobitocirii programate, ale populismului, ale acordarii periodice de pomeni din partea politicienilor. Te apuca scarba.
De ce-a pierdut Ouatu (5)
În acest nou post pe tema intervenţiei malefice a numărului 13 în desfăşurarea Eurovision 2013, o să folosesc, în sfârşit, funcţia liniară şi numerele lui Catalan. O să vedeţi cum apare 13 acolo unde nici nu te aştepţi, precum şi cât de subtil interferează el cu numerele prezente la Malmo.
Întâi de toate, să observăm că regulamentul acestei ediţii a prevăzut ca atât în semifinale cât şi în finală, concurenţii să primească, după combinarea voturilor de la televoting şi a celor acordate de juriul naţional, un număr de puncte din următorul şir descrescător: 12, 10, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1. Aşadar nimeni nu a primit 11 puncte, sau 9.
Întâi de toate, să observăm că regulamentul acestei ediţii a prevăzut ca atât în semifinale cât şi în finală, concurenţii să primească, după combinarea voturilor de la televoting şi a celor acordate de juriul naţional, un număr de puncte din următorul şir descrescător: 12, 10, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1. Aşadar nimeni nu a primit 11 puncte, sau 9.
Faceti-va bine (255)
Rodiul
Denumire ştiinţifică: Punica granatum.
Prezentare. Uşor de găsit în
zona mediteraneană, rodiul este un arbust din familia punicaceelor. Îşi are
originea în Persia şi Mesopotamia. Rodiul este spinos şi are frunze lucioase,
lanceolate, înălţimea sa obişnuită fiind de trei-cinci metri. Florile, în număr
mare, au culoarea roşie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este
o plantă ornamentală foarte apreciată. Fructul său este original ca structură,
se numeşte rodie şi mai este cunoscut şi sub numele de granată. Proprietăţi
medicinale au scoarţa de pe rădăcini, bobocii florali, fructele, seminţele. Se
prepară pulbere, infuzie, decoct. Seminţele se pisează, iar fructele se consumă
ca atare. Decoctul de coajă de rădăcină va fi folosit cu precauţie – poate
produce intoxicaţii.
Becali, intre Dumnezeu si Satana
Pentru potlogariile facute cu niste terenuri ale Armatei acum vreo cincisprezece ani, Gigi Becali, Victor Babiuc si Dumitru Cioflina au fost condamnati la puscarie cu executare. Eu nu vreau sa fac teorii de tipul "pana la urma dreptatea triumfa", pentru ca stiu ca nu este asa. Cred ca exista in Romania o multime mare de infractori care au scapat de condamnare prin prescrierea faptelor, dupa cum exista o foarte mare multime de romani care au savarsit infractiuni si nici macar nu au fost intrebati de sanatate, daramite sa fie trimisi in judecata.
luni, 20 mai 2013
De ce-a pierdut Ouatu (4)
Începem cu prenumele şi numele reprezentantului nostru.
CEZAR se transformă în 3+5+26+1+18 şi observăm că 26 = 2*13, 18-5=13, iar numerele rămase, 3 şi 1, puse unul lângă celălalt, formează numărul 13.
OUATU conduce la 15+21+1+20+21, care se mai scrie aşa: (13*1+2)+(13*1+8)+(13*0+1)+(13*1+7)+(13*1+8).
Adunând resturile din paranteze, obţinem: 2+8+1+7+8 =26, iar 26 = 2*13. Mai departe, 3+5+26+1+18=53 şi 15+21+1+20+21=78. Dar 53+78=131 şi este limpede că numărul 13 apare din nou, într-un mod spectaculos. Poate ar mai trebui spus că numărul prim 131 are o proprietate interesantă: oricum i-am amesteca cifrele, obţinem tot un număr prim: 113, 311. Astfel de numere prime se mai numesc numere prime absolute. Primele 17 numere prime absolute sunt: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 31, 37, 71, 73, 79, 97, 113, 131, 199, 311.
Dacă facem diferenţa 78-53, obţinem 25, care citit de la coadă la cap este 52, iar 52=4*13.
Dar să vedem cine a câştigat concursul: o interpretă pe nume Emmelie de Forest. Acestui nume îi corespunde 5+13+13+5+12+9+5+(4+5)+6+15+18+5+19+20 = 154. Interpreta este din Danemarca. Simbolul acestei ţări este DK. DK, prin Gematria, duce la 4+11 = 15.
Atenţie acum: interpretei îi corespunde 154, ţării din care provine ea îi corespunde 15. Adunând, obţinem: 154+15=169. Dar 169 este 13*13!
Hai să mergem puţin şi la Malmo, oraşul unde s-a desfăşurat concursul.
Aplicând Gematria, obţinem pentru Malmo următoarea expresie: 13+1+12+13+15 şi cred că oricine este frapat de faptul că aici apare din nou numărul 13, de trei ori: 13, 1+12, 13,
Dacă mai ţinem seama că Malmo a fost întemeiat ca oraş în sec XIII şi că el se află la 13 grade longitudine estică, totul începe să fie oarecum ciudat.
CEZAR se transformă în 3+5+26+1+18 şi observăm că 26 = 2*13, 18-5=13, iar numerele rămase, 3 şi 1, puse unul lângă celălalt, formează numărul 13.
OUATU conduce la 15+21+1+20+21, care se mai scrie aşa: (13*1+2)+(13*1+8)+(13*0+1)+(13*1+7)+(13*1+8).
Adunând resturile din paranteze, obţinem: 2+8+1+7+8 =26, iar 26 = 2*13. Mai departe, 3+5+26+1+18=53 şi 15+21+1+20+21=78. Dar 53+78=131 şi este limpede că numărul 13 apare din nou, într-un mod spectaculos. Poate ar mai trebui spus că numărul prim 131 are o proprietate interesantă: oricum i-am amesteca cifrele, obţinem tot un număr prim: 113, 311. Astfel de numere prime se mai numesc numere prime absolute. Primele 17 numere prime absolute sunt: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 31, 37, 71, 73, 79, 97, 113, 131, 199, 311.
Dacă facem diferenţa 78-53, obţinem 25, care citit de la coadă la cap este 52, iar 52=4*13.
Dar să vedem cine a câştigat concursul: o interpretă pe nume Emmelie de Forest. Acestui nume îi corespunde 5+13+13+5+12+9+5+(4+5)+6+15+18+5+19+20 = 154. Interpreta este din Danemarca. Simbolul acestei ţări este DK. DK, prin Gematria, duce la 4+11 = 15.
Atenţie acum: interpretei îi corespunde 154, ţării din care provine ea îi corespunde 15. Adunând, obţinem: 154+15=169. Dar 169 este 13*13!
Hai să mergem puţin şi la Malmo, oraşul unde s-a desfăşurat concursul.
Aplicând Gematria, obţinem pentru Malmo următoarea expresie: 13+1+12+13+15 şi cred că oricine este frapat de faptul că aici apare din nou numărul 13, de trei ori: 13, 1+12, 13,
Dacă mai ţinem seama că Malmo a fost întemeiat ca oraş în sec XIII şi că el se află la 13 grade longitudine estică, totul începe să fie oarecum ciudat.
Mici intamplari cu animale (147)
Inginerul silvic P. I. conducea un oaspete din străinătate la muget de
cerbi în Munţii Sebeşului. Gîndul şi truda le erau concentrate asupra unui taur
bătrîn, cu o voce impresionantă, cu urmă ca de bou. Numai vocea si urmele erau
cele ce-l trădau vînătorilor pe acest cerb şi îi făceau să-l socotească mai
puternic în coarne decît toţi ceilalţi. De văzut nu l-au putut vedea nicicînd:
taurul bătrîn şi viclean se retrăgea în ascunzişul lui şi înceta să mugească
încă din noapte, iar seara nu ieşea şi nu boncăluia decît după ce se făcea
întuneric.
O impresionanta poveste a lui Stefan Zweig(1)
Douăzeci
şi patru de ore din viaţa unei femei (1)
În mica pensiune de pe Riviera unde am locuit cu zece ani
înainte de război, izbucnise la masa noastră o discuţie violentă care, pe
neaşteptate, ameninţa să degenereze în contraziceri turbate, ba chiar în duşmănii
şi insulte. Cei mai mulţi oameni au imaginaţia tocită. Mai că nu-i poate
interesa ceea ce nu-i atinge direct şi nu le împinge insistent în minte o pană
ascuţită. Dar dacă vreodată se întâmplă ceva, fie şi un lucru mărunt, în
nemijlocita apropiere a simţirii lor, aceasta trezeşte în ei o patimă
nemăsurată. Atunci înlocuiesc oarecum obişnuita lipsă de interes printr-o
vehemenţă deplasată şi exagerată.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)