Socrate și elefantul albastru

De câteva zile tot dau peste niște anunțuri care mă îndeamnă să cumpăr cartea „Cum să vinzi un elefant albastru”. In traducere, asta sună cam așa: „Cum să găsești fraierii care să cumpere absolut orice năzbâtie”. Stau și mă întreb: de ce aș cumpăra eu un lucru numai pentru că îmi explică un șmecher marile avantaje pe care le voi avea cumpărându-l? Răspuns: pentru ca să dovedesc că sunt fraier. Dar dacă nu sunt, nici nu cumpăr. Hai să ne inchipuim că eu m-aș lăsa convins să cumpăr un elefant albastru (adică o năzbâtie). Sunt sigur că n-ar trece două zile și m-aș gândi cum să-l vând mai repede, ca să mă scap de el. Și ce aș face în situația aia? Simplu: mi-aș cumpăra cartea „Cum să vinzi un elefant albastru” și aș încerca să aplic metodele de acolo. 

Știu sigur că fel de fel de băieți inteligenți îmi vor explica acum că habar nu am, că nu am înțeles nimic, că vânzarea nu e păcăleală, c-o fi, c-o păți. Numai că eu aștept răspuns la întrebarea: „De ce să cumpăr un lucru de care nu am nevoie?” Atât. Să zicem că imi trebuie niște bere. De ce m-aș lăsa convins să cumpăr vin? Cel mult m-aș putea lăsa convins să încerc o marcă nouă de bere. Să mai zicem că merg și casc ochii printr-un magazin de genul Media Markt. Nu am nevoie de absolut nimic de acolo, vreau doar să văd ce a mai apărut. Vine un deștept la mine și începe să mă toace ca să cumpăr un aspirator. De ce ar trebui să ascult ce zice acel tip? Nu am nevoie de aspirator și gata, așa că îi spun: „Du-te băi si lasă-mă în pace”. Dar vin ăstia cu cartea - Moskowitz și Gofman și explică superior: „Consumatorii nu stiu exact ce își doresc, așa că e nevoie de o cercetare structurată care să scoată la iveală adevăratele lor dorințe și nevoi”. După care să li se vândă elefanți albaștri, desigur, știut fiind că mai toți consumatorii sunt niste imbecili.

Socrate, plimbându-se odată pe lângă o piață unde se vindeau multe chestii, a exclamat: "Ia te uită câte lucruri de care nu am nevoie!". Tare aș fi curios să știu ce s-ar fi întâmplat dacă apareau chiar în acel moment domnii Moskowitz și Gofman și începeau să-i explice lui Socrate că de fapt nu are habar nici ce își doreste și nici ce nevoi are.