miercuri, 4 mai 2011

Intimitatea mea cu Zoe Ceausescu

Acum, ca tot a venit vorba de Zoe Ceausescu, trebuie sa marturisesc ca am cunoscut-o si eu. Ba, mai mult decat atat, am impartit cu ea, la un moment dat, un spatiu foarte mic, as putea zice - intim. Ei, daca ar fi stiut Petru Popescu... poate mi-ar fi dedicat mie romanul lui "Dulce ca mierea e glontul patriei".

Eram student la matematica in acea vreme. Unul din amicii mei era Gabriel Nagy, supranumit Ghioshi - un tip mic si durduliu, cu ochelari si cosuri, de o inteligenta remarcabila. Acum am inteles ca e pe la o universitate americana, preda  matematica la nivel inalt. Intr-o zi, aveam seminar la mansarda, erau acolo niste chitzimii unde, in special, se duceau cei de la anul V. Se mai intampla cateodata sa fie toate salile ocupate la nivelele inferioare si atunci tinea si grupa mea seminar acolo. Am ajuns la timp la facultate, liftul era liber, m-am introdus in el si, pana sa apas pe buton, a mai aparut o tipa care s-a introdus si ea langa mine. Nu am remarcat decat ca era machiata strident. Mergea tot la mansarda. Am ajuns, am deschis politicos usa si am lasat-o pe tipa sa treaca, apoi am iesit si eu. Chiar langa usa era Ghioshi, care m-a privit pe deasupra ochelarilor si m-a intrebat: "Stii cine era?" "Nu stiu", i-am raspuns. "Zoe" - a zis Ghioshi scazand tonul foarte mult. Recunosc ca nu am facut nicio legatura. "Care Zoe?" l-am intrebat. "Ceausescu" a zis el, mai mult simuland rostirea numelui. "Ah, da? Pai ce cauta pe-aici?" am facut eu pe nepasatorul, pentru ca asa-mi placea mie pe vremea aia, sa arat ca nu ma impresioneaza nimic in niciun fel. Si uite-asa am aflat ca Zoe facuse facultatea de matematica si ca preda la anul V, lucru care mie mi s-a parut de-a dreptul incredibil. Pentru noi, a face anul V era deja o mare performanta. Acolo mergeau cei mai buni dintre cei buni, care se pregateau sa ajunga cercetatori. Dar sa predai la anul V, asta chiar nu era la indemana oricui. Imediat m-am gandit ca e vorba de ceva ordonat de la Cabinetul 2, pentru extinderea modelului ADI (Academician Doctor Inginer) implementat de mama Zoiei. Mi-am imaginat, apoi, cum rad studentii de Zoe, care, probabil, citeste cursurile ei din niste foi, pe care daca le pierde e terminata. Dar Ghioshi m-a temperat: era ceva pe bune. Deci Zoe facuse facultatea pe bune si preda la anul V pe bune.
In momentul ala, ceva s-a clatinat in mine. A fost pentru prima data cand am realizat ca lucrurile pot sa stea si altfel decat asa cum le aveam eu asezate, in tipare luate de-a gata. Nu Zoe isi citea cursurile de pe foi, ci eu citeam viata din foi scrise de altii.


Un comentariu:

  1. ci eu citeam viata din foi scrise de altii.

    asta mi-a placut mult! totusi nu dispar mereu pe neasteptate sunt doar sub alte foi...

    RăspundețiȘtergere

După mine!