Eu nu sunt la fel

Unul dintre cele mai dezgustătoare lucruri petrecute după Revoluţie, este, în opinia mea, apariţia grupului „Vacanţa Mare”. Umorul promovat de acest grup este de-a dreptul insultător pentru consumatorul obişnuit de divertisment televizat. Am văzut rareori câte un fragment din producţiile cu Garcea şi de fiecare dată mi s-a întors stomacul pe dos. Pe la nunţile ţigăneşti auzi lucruri mai plăcute decât voma permanentă împroşcată de „Vacanţa Mare”. Din câte am dedus, emisiile de gaze toxice ale grupului au avut audienţă, românii s-au bulucit să le urmărească. Stau şi mă întreb de ce. Măcar pentru asta nu poate fi de vină Băsescu: Garcea a apărut cu mult înaintea lui. De ce, atunci, românii dau buzna să urmărească spectacole despre lături, gunoaie, porci, căcat, mizerie, vomă, curve, putregai, emisiuni pline de înjurături, obscenităţi, aluzii greţoase?

Răspunsul este simplu: pentru că foarte mulţi români văd viaţa exact aşa cum o descrie Garcea. Mai bine zis, asta văd ei în primul şi în primul rând atunci când se uită într-o direcţie oarecare: jegul şi lăturile. Oamenii ăştia, atunci când privesc un lac plin de nuferi, se gândesc ce de hoituri de animale or fi putrezind pe fundul lui. Când aud ciripitul păsărelelor, se întreabă dacă păsărelele alea or fi bune de mâncat. Dacă primesc un cadou inutil şi frumos de ziua lor, îşi spun cu năduf: „prostu' dracu', nu putea să-mi dea mie banii, în loc să cumpere vaze şi cărţi?” Pe oamenii - mulţi - care sunt aşa, nu îi poate satisface decât Garcea, pentru că apariţia lui pe ecrane, îi legitimează în propriii lor ochi. Sigur că oricine citeşte acum îşi zice în barbă: „parcă tu eşti altfel... numai te dai mare pe-aici, dar la fel eşti şi tu. Toţi suntem la fel.” Ei bine, o să le spun acestora cinstit: nu, eu nu sunt la fel. Eu sunt mai rău. Eu am vicii pe care voi ăştia îngropaţi în jegul lui Garcea nici nu vi le puteţi imagina. Perversiunile mele sunt atât de înspăimântătoare şi de rafinate, încât dacă ar fi să le vedeţi, nici nu le-aţi putea înţelege şi vi s-ar părea fapte obişnuite de viaţă. Decăderea mea este atât de mare, că Rimbaud s-ar fi înverzit la faţă dacă ar fi fost contemporanul meu. Aşa că staţi liniştiţi, eu va vorbesc de jos, mai jos de atât nu se poate. Şi de aici, de foarte jos, îmi exprim sila infinită faţă de jegul întruchipat de Garcea şi de grupul „Vacanţa Mare”.
Cred că Mugur Mihăescu, mergând cu sloganul „Votaţi Garcea”, o să devină preşedintele României, câştigând la mustaţă în faţa lui Dan Diaconescu, în turul al doilea.