Azi am dat o geana prin niste site-uri de carti, doar doar or fi aparut unele titluri pe care le caut de niste ani buni. Uitandu-ma eu pe-acolo, vad un asa-numit "Dictionar invers al limbii romane". Intru pe el si dau sa citesc explicatiile. Ei bine, trebuie sa recunosc ca n-am fost in stare. Ceva mai idiot rar mi-a fost dat sa intalnesc. Asadar iata cum fac reclama cei care doresc sa determine lumea sa cumpere "Dictionarul invers...":
Carte publicata in 2007 la editura Niculescu Brosata 14/20 704 978 - 973 - 74 - 8238 - 9 DILR, sigla lexicografica poate enigmatica, ascunde intiativa unui grup de tineri cercetatori ai limbii romane – dintre care cei mai multi isi desfasoara activitatea in cadrul Facultatii de Litere a Universitatii din Craiova, in profiluri subsumate studiului limbii romane (limba contemporana, terminologie si lexicologie, tendinte lingvistice actuale, probleme gramaticale speciale, lexico-semantica) –, dedicata resuscitarii ideii anului 1957, cand, sub coordonarea academicianului Alexandru Graur, aparea in tara noastra primul dictionar in care ordonarea cuvintelor urmarea terminatia acestora (Dictionar invers). In definitiv insa, absconsa ordonare (dupa asa-numita terminatie, coincidenta sau nu cu unul sau mai multe sufixe), in raspar cu canonul lexicografic uzual, nu este intr-atat de enigmatica pe cat ne-am putea inchipui, avandu-si logica ei, ce rezida in gruparea astfel, laolalta, a cuvintelor cu aceeasi secventa literala finala si in evidentierea structurii si genezei unitatilor lexicale. Jumatatea de secol care desparte cele doua editii (DI respectiv DILR) isi spune insa transant cuvantul, ceea ce se traduce in cuprinsul lucrarii din 2007 intr-o selectie reprezentativa pentru romana zilelor noastre, de 100 000 de intrari (cu mentionarea clasei morfologice, chiar a genului in cazul substantivelor, si precizarea ortoepiei), rezultata prin eliminarea, cu unele exceptii (trimiteri la fictiuni literare sau la realitati istorice), a cuvintelor iesite din uz (prezente in majoritatea dictionarelor limbii romane), completata insa cu cele alcatuind bagajul lexical al vorbitorului instruit de limba romana actuala, vehiculate in texte si studii literare (neologisme, creatii romanesti sau imprumuturi), extrase din sursele bibliografice indicate in volum, in principal DEX, DOOM si NDN, ca si derivate/imprumuturi neinregistrate inca de lexicografia autohtona, dar impuse prin ocurenta lor in textele oferite de motorul de cautare Google. Consultarea lucrarii de catre specialistii in stiintele limbii sau de cei in formare devine profitabila in virtutea configurarii unei imagini asupra sistemului morfolexical al limbii romane actuale, furnizand cercetarii informatii cu privire la: · productivitatea unui anumit sufix/prefix/element de compunere · specificitatea morfologica a unei terminatii sau a unui sufix · existenta, in diferite pozitii din cuvant, a unor anumite secvente fonetice · constrangerile fonetice impuse vecinatatii de un sufix sau o secventa finala s.a. O alta aplicatie largita a DILR si a CD-ului asociat, cu implicatii directe in adresabilitatea lucrarii, o constituie clasarea morfologica, derivativa sau/si fonetica a cuvintelor, cu posibilitatea aplicarii acesteia in cazul unor simple teme scolare de limba romana, dar si lucrari de licenta, didactice (pentru obtinea gradului I), de disertatie, teze de doctorat, studii si cercetari aprofundate etc. Listele de cuvinte faciliteaza intocmirea unor statistici asupra frecventelor unor sufixe substantivale, verbale, adjectivale, adverbiale sau asupra frecventelor unor terminatii alcatuite dintr-o anumita succesiune de litere/foneme. CD-ROM-ul asociat volumului, un auxiliar potrivit aplicatiilor filologice pe calculator, ofera mai mult decat o e-calchiere a dictionarul, in postura unui asa-numit motor complex de cautare, prin intermediul caruia pot fi afisate inventare complete de cuvinte/parti de vorbire, incluzand o anumita secventa literala in pozitiile indicate (initiala, interioara si/sau finala).
Carte publicata in 2007 la editura Niculescu Brosata 14/20 704 978 - 973 - 74 - 8238 - 9 DILR, sigla lexicografica poate enigmatica, ascunde intiativa unui grup de tineri cercetatori ai limbii romane – dintre care cei mai multi isi desfasoara activitatea in cadrul Facultatii de Litere a Universitatii din Craiova, in profiluri subsumate studiului limbii romane (limba contemporana, terminologie si lexicologie, tendinte lingvistice actuale, probleme gramaticale speciale, lexico-semantica) –, dedicata resuscitarii ideii anului 1957, cand, sub coordonarea academicianului Alexandru Graur, aparea in tara noastra primul dictionar in care ordonarea cuvintelor urmarea terminatia acestora (Dictionar invers). In definitiv insa, absconsa ordonare (dupa asa-numita terminatie, coincidenta sau nu cu unul sau mai multe sufixe), in raspar cu canonul lexicografic uzual, nu este intr-atat de enigmatica pe cat ne-am putea inchipui, avandu-si logica ei, ce rezida in gruparea astfel, laolalta, a cuvintelor cu aceeasi secventa literala finala si in evidentierea structurii si genezei unitatilor lexicale. Jumatatea de secol care desparte cele doua editii (DI respectiv DILR) isi spune insa transant cuvantul, ceea ce se traduce in cuprinsul lucrarii din 2007 intr-o selectie reprezentativa pentru romana zilelor noastre, de 100 000 de intrari (cu mentionarea clasei morfologice, chiar a genului in cazul substantivelor, si precizarea ortoepiei), rezultata prin eliminarea, cu unele exceptii (trimiteri la fictiuni literare sau la realitati istorice), a cuvintelor iesite din uz (prezente in majoritatea dictionarelor limbii romane), completata insa cu cele alcatuind bagajul lexical al vorbitorului instruit de limba romana actuala, vehiculate in texte si studii literare (neologisme, creatii romanesti sau imprumuturi), extrase din sursele bibliografice indicate in volum, in principal DEX, DOOM si NDN, ca si derivate/imprumuturi neinregistrate inca de lexicografia autohtona, dar impuse prin ocurenta lor in textele oferite de motorul de cautare Google. Consultarea lucrarii de catre specialistii in stiintele limbii sau de cei in formare devine profitabila in virtutea configurarii unei imagini asupra sistemului morfolexical al limbii romane actuale, furnizand cercetarii informatii cu privire la: · productivitatea unui anumit sufix/prefix/element de compunere · specificitatea morfologica a unei terminatii sau a unui sufix · existenta, in diferite pozitii din cuvant, a unor anumite secvente fonetice · constrangerile fonetice impuse vecinatatii de un sufix sau o secventa finala s.a. O alta aplicatie largita a DILR si a CD-ului asociat, cu implicatii directe in adresabilitatea lucrarii, o constituie clasarea morfologica, derivativa sau/si fonetica a cuvintelor, cu posibilitatea aplicarii acesteia in cazul unor simple teme scolare de limba romana, dar si lucrari de licenta, didactice (pentru obtinea gradului I), de disertatie, teze de doctorat, studii si cercetari aprofundate etc. Listele de cuvinte faciliteaza intocmirea unor statistici asupra frecventelor unor sufixe substantivale, verbale, adjectivale, adverbiale sau asupra frecventelor unor terminatii alcatuite dintr-o anumita succesiune de litere/foneme. CD-ROM-ul asociat volumului, un auxiliar potrivit aplicatiilor filologice pe calculator, ofera mai mult decat o e-calchiere a dictionarul, in postura unui asa-numit motor complex de cautare, prin intermediul caruia pot fi afisate inventare complete de cuvinte/parti de vorbire, incluzand o anumita secventa literala in pozitiile indicate (initiala, interioara si/sau finala).
Una peste alta, n-am ajuns pe la randul al zecelea ca m-am si lamurit: nu cumpar dictionarul asta nici daca ma costa un ban vechi. Mama lor de nemernici...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu