Schinelul
Denumire știinţifică: Cnicus benedictus.
Denumiri populare: șofran sălbatic, iarbă amară.
Prezentare. Schinelul, o plantă din familia compozitelor, este puţin
cunoscut omului obișnuit. În orice caz,
seamănă întrucâtva cu șofranul de cultură. Pentru uz medicinal se recoltează și
se prelucrează vârfurile tinere, cu tot cu flori, din care, în mod obișnuit, se
face infuzie. Alte preparate medicinale realizate pe bază de schinel: decoct,
tinctură, extract, pilule.
Întrebuinţări. Preparatele medicinale obţinute din schinel sunt tonice și
recondiţionează ţesuturile pe care sunt aplicate. Din acest motiv, schinelul
este recomandat în tratamentul degerăturilor, ulceraţiilor, arsurilor. Acţiunea
sa asupra acestor afecţiuni este potenţată și de faptul că preparatele pe bază
de schinel au și calităţi antiinflamatoare, bactericide și ușor sedative. În uz intern, preparatele din schinel
(infuzia) reglează activitatea gastro-intestinală, stimulând secreţiile
gastrice (inclusiv aciditatea gastrică), precum și pofta de mâncare. Schinelul
este recomandat și în reumatism, edeme, hidropizie, guturai rebel. Totodată, schinelul
are și calităţi de agent febrifug, fiind utilizat în tratarea stărilor febrile
însoţite de erupţii cutanate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu