joi, 29 august 2013

In casa bunicilor (20)

O vorbă de-a bunicii
— I-auzi!
Bunicul s-a oprit cu gazeta în mijlocul etacului.
Începe sa citească din nou, cu glas şi mai tare, articolul despre Vasile Alecsandri.
Bunica şi bunicul l-au cunoscut pe „Conu' Vasile". Vorbesc despre el numai cu preamărire.
          — Auzi, Elencu?
— Aud.
— „Tinerelul'' de la gazetă îl ia foarte de sus pe Vasile Alecsandri. A fost — zice el, i-a trecut vremea, nu mai este.
— Auzi, Elencu?
— Aud.
Bunicul citeşte c-un tremur în glas. Nu poate isprăvi.
— Cum de rabdă pământul pe-un astfel de ticălos?
— Stai binişor, Alecule, îl potoleşte bunica. Ia să vă spun eu una. O ştiu de la babaca. Era pe vremea ceea un doctor mare la Ieşi, da' foarte beţiv. Într-o noapte îl ia la un bolnav, chiar de la crâşmă. Se duce doctorul de voie, de nevoie, şi cum dă cu ochii de bolnav, dă să-i ia pulsul. „Măi", îi spune el „n-ai nimica. Te-ai îmbătat ca un porc". Şi dă să plece. „Stai, domnule doctor", îi spune omul, „că nici n-ai pus mâna pe mine. Ţi-ai luat pulsul dumitale"... Aşa-i şi cu condeierul tău de la gazetă, Alecule. El îi prost, nu Conu' Vasile...
Bunicul respiră adânc şi zâmbeşte împăcat.
— Deşteaptă mai eşti mata, Elencule.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!