Căinarea lui Bombonel

Odiseea politică a lui Adrian Năstase s-a încheiat într-un mod pe care unii îl consideră ruşinos, alţii tragic. Sigur că după zece ani de opoziţie în care Năstase şi ai lui s-au dat victime ale lui Băsescu, oamenii au cam uitat teroarea din vremea guvernării celui pe care presa l-a numit ulterior „Marele Arogant”. Ulterior, spun, pentru că în vremea lui vocile critice erau extrem de puţine. Aşadar, oamenii au cam uitat, drept pentru care mulţi îl căinează acum pe fostul premier. „Săracu', ce a fost şi ce a ajuns, ia uite, a vrut să se sinucidă, înseamnă că o fi având dreptate” etc.

Eu unul nu îi plâng de milă lui Năstase. Şi nu pentru că aş fi un om lipsit de suflet etc, ci dintr-un motiv foarte simplu: Năstase este unul dintre oamenii care au ales să joace un joc periculos, ştiind foarte bine de la început că finalul poate fi unul neplăcut. Când era prim ministru, aşadar un bugetar, Adrian Năstase a făcut averi colosale. Nu cred că există mulţi oameni care să nu-şi pună întrebarea: cum naiba poate un  bugetar să facă atâţia bani? Nu cred că sunt mulţi cei care au înghiţit snoava cu „Mătuşa Tamara”. Iar astăzi apar foarte multe informaţii despre nivelul de organizare a sistemului de şpăgi din vremea aceea, de care ar fi beneficiat din plin Bombonel.
Oricât ar spune unii şi alţii că Năstase e un tip atât de plin de el încât nu s-a gândit niciodată că ar putea să i se şi înfunde, cred că greşesc. Nu este posibil ca unui om inteligent cum e fostul premier să nu-i fi trecut măcar o secundă prin cap că vremurile se schimbă, că azi eşti sus şi mâine poţi fi jos etc. Sunt sigur că s-a gândit. Numai că a ales să ignore aceste variante. Iar acum i se întâmplă ceea ce a refuzat să creadă că i se poate întâmpla. De ce l-aş căina pe Năstase? Este un om cu o sentinţă definitivă de condamnare pentru fapte de corupţie. Există mii de oameni în România care au astfel de sentinţe. Ar trebui şi ei căinaţi, cumva? Fostul ministru Nelu Mureşan, condamnat şi el, ar trebui căinat? Dar Nuţu Cămătaru? Dar primarul de Cluj? Dar fel de fel de oameni care au înşelat, au furat, au traficat, trebuie să fie căinaţi? Eu zic că nu. Pretindem că trăim într-o ţară în care toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Şi atunci de ce ar trebui să-i plâng de milă lui Năstase, pe care justiţia l-a condamnat definitiv şi irevocabil? Pentru că a fost premier? Păi dacă ăsta ar fi motivul, ar însemna că foştii premieri sunt, vorba lui Orwell „mai egali” decât ceilalţi oameni.
Condamnarea lui Năstase cred că este unul dintre cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în România recentă. Vreau să fiu înţeles: nu pentru că e vorba de Năstase, ci pentru că e vorba de o înaltă figura politică, despre care cu toţii am crezut că este intangibilă. Faptul că înalţii demnitari pot ajunge şi ei într-o celulă este un semn, un prim semn că începe să funcţioneze separaţia puterilor în stat. Asta este lecţia pe care ar trebui s-o înveţe toată clasa politică, dar şi oamenii de rând. Numai aşa avem şansa de a deveni europeni.