miercuri, 28 septembrie 2011

O povestioară excepțională a fraților Strugațki


     - La noi in Kansk trăiau doi vidanjori - tată şi fiu. Acolo nu exista canalizare, ci doar nişte gropi, pur şi simplu, în care se strângea ăsta...terciul. Si ei scoteau din ele căcatul cu căldarea şi îl vărsau în hârdăul lor. Tatăl, ca specialist cu multă experienţă, cobora în groapă, iar fiul îi slobozea de sus căldarea. Dar iată că, într-o zi, băiatul n-a putut ţine bine căldarea şi a vărsat-o îndărăt peste tătâne-su. Tătâne-su  s-a şters, s-a uitat la el de jos în sus şi  a zis cu  multă amărăciune: „Eh, zice, nătărăule, popândău ce eşti! N-o să iasă nimic din tine. Toată viaţa o să stai acolo, deasupra".


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!