Linariţa
Denumire ştiinţifică: Linaria vulgaris.
Denumiri populare: bumbac de câmp,
inişor, bumbăcăriţă.
Prezentare. Linariţa este o
erbacee din flora spontană, remarcată atât datorită florilor sale galbene, cât şi
numărului foarte mare de frunze în formă lanceolată. Aparţine familiei
scrofulariaceelor. Linariţa înfloreşte începând din partea a doua a verii şi până
toamna târziu. Creşte de-a lungul drumurilor, căilor ferate, prin terenuri înţelenite,
la marginea păşunilor şi a pădurilor, în locuri părăsite. Pentru terapii
medicinale se foloseşte partea aeriană a plantei, dar mai ales vârfurile cu
flori, din care se prepară infuzie, decoct, extract.
Substanţe active importante: o substanţă specifică – linarita, apoi flavonoide, alcaloizi, acizi
organici, săruri minerale.
Întrebuinţări.
Preparatele
de linariţă au proprietăţi antiinflamatoare, laxative, remineralizante. De-a
lungul timpului s-a constatat că aceste preparate au un rol deosebit în
fortificarea pereţilor arterelor. Linariţa este recomandată în tratarea
pietrelor vezicale, hemoroizilor, afecţiunilor cutanate (acnee, furuncule),
precum şi în afecţiuni hepato-biliare şi ale căilor urinare. Preparatele pe bază
de linariţă sunt eficiente şi în tratamentele de echilibrare a activităţii
gastro-intestinale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu