In vremea lui Ceausescu ma amuza foarte tare o expresie pe care o folosea mai toata lumea in legatura cu ajungerea la o anumita varsta. Anume, la implinirea a 20, 30, 40 etc de ani (as zice ca la implinirea unui numar de ani divizibil cu 10), aproape fiecare roman isi anunta prietenii ca "schimba prefixul". Asadar, prima cifra din numarul anilor ar fi fost prefixul, asa, ca si cum varsta ar fi fost un numar de telefon. Sau, poate, ideea le venise din gramatica, unde prefixele se lipesc la inceputul cuvintelor pentru a le da noi sensuri. In acest caz, desigur ca ne-am putea gandi si la sufixe, care se lipesc la sfarsitul cuvintelor, drept pentru care sufixul s-ar schimba in fiecare an, in vreme ce prefixul doar odata la zece ani. Frumos, nu? Plastic.
Alta intrebare: daca de trei ori prefixul plus de cinci ori sufixul lui Georgica da 49, iar incincitul prefixului plus intreitul sufixului face 71, cati ani a implinit Georgica?
A treia intrebare: daca numarul divizorilor pari ai sumei dintre prefixul si sufixul lui Georgica.... aoleu, am luat-o din loc!
Oricum, mi-am adus aminte de metafora cu prefixul gandindu-ma ca maine Maria implineste zece ani. Oare poti sa spui ca un copil schimba prefixul la zece ani? Nu prea, mai degraba ca primeste primul prefix din viata lui: 1. Ca doar pana acum nu ziceam ca Maria are 09 ani, nu?
La mulţi, mulţi ani frumoasei inspiratoare de poveşti! Să-i fie şi viaţa o poveste superbă!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult, domnisoara!
RăspundețiȘtergere