Prin anii 80, cand ma duceam la mare (Mamaia, Eforie etc), in discoteci se auzea mai mereu un hit al carui refren era ceva de genul "Banana, banana rama", sau "Banana, banana mama". Mi se pare mai plauzibil sa fi fost vorba de a doua varianta, cea cu "mama", din doua motive. Primul e ca se gasea, in acele vremuri, un cocktail numit "Banana mama" si e posibil ca in piesa chiar de el sa fi fost vorba. Al doilea motiv e ca, nimerindu-ma odata la nu mai stiu ce carciuma impreuna cu scriitorul Marin Porumbescu (despre care o sa povestesc candva) exact cand in difuzoare urla piesa respectiva, tot ascultand obsedantul refren "Banana, banana mama", Porumbescu a ridicat un deget (in stilul lui A. Paunescu) si a scos o posibila rima: "n-o lasa s-astepte pe banana, mama". In fine.
Gandul m-a purtat catre "Banana mama", sincer sa fiu, din pricina cocktailului si a unei variante imbunatatite a piesei pe care ma gandesc ca ar putea-o scrie, astazi, republicanii americani. Pentru ca, dupa cum se stie, in presa libera din tara tuturor posibilitatilor, a aparut un reportaj despre mama presedintelui cu stramosi in Kenya, care mama, prin anii 50, aparea in reviste pentru placerea barbatilor singuri. Ia uite ce interesant:
 |
| Da, e chiar ea! |
Mai aflam ca tata presedintelui a fost si el un bad guy, mai precis un comunist din cei putrezi. Asadar, avem de-a face cu un cocktail impresionant: Kenya, comunisti, reviste porno, presedintia SUA.
Cred ca un remake al piesei din anii 80, cu refrenul adaptat "Obama, Obama mama" ar da lovitura zilele astea in America.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu