luni, 25 aprilie 2011

Trei dinti din fata

Daca tot am scris despre Casino, sa mai povestesc o intamplare petrecuta acolo.
Cred ca prin 1975 m-am indragostit de o domnisoara mai mare decat mine cu fix un an. Numele ei era Camelia, i se spunea Cami si era deja intr-o relatie cu un individ numit (sau supranumit) Ciurlica. Eu cred ca tipul se numea Ciurlea si amicii ii ziceau Ciurlica, insa nu sunt chiar atat de sigur. Nu mai era elev, era mai mare ca noi, lucra pe undeva, nu am idee pe unde.

Aceasta domnisoara arata, va dati seama, grozav. Era vremea pantalonilor evazati si a minujupelor. Ea stia sa le poarte pe amandoua cu multa gratie, asa ca eu am fost pur si simplu rapus cand am vazut-o. Atat de mult mi-a placut, incat am trecut peste timiditate si i-am facut propuneri indecente. Adica sa mergem la o cafea si alte lucruri asemanatoare, va dati seama. Cami nici n-a vrut sa auda, bineinteles, doar era "intr-o relatie". Totusi, am insistat, i-am trimis vorba prin diversi, e posibil sa-i fi trimis si biletele de amor, nu mai tin minte toate amanuntele. Fapt este ca, la un moment dat, a cedat. Dar a cedat, ca sa zic asa, total. Poate ca alta, in locul ei, ar fi luat-o treptat, mai un dans, mai o cafea, mai o vorba pe ici pe colo, la vremea aia cam asa se proceda. Cami, insa, a facut trecerea completa de la Ciurlica la mine. Nu m-am intrebat de ce facuse ea pasul asta. Si nu mi-a trecut nicio clipa prin cap ca toata treaba ar fi putut fi legata de faptul ca ea era eleva lui mama si avea nevoie de o nota de trecere.
Sigur ca eram mandru nevoie-mare, amicii mei recunosteau ca, fara discutie, era o chestie sa fii cu Cami.
Numai ca toata treaba asta nu i-a placut deloc lui Ciurlica. Asa ca s-a organizat si, intr-o seara, m-a asteptat la iesirea din Casino. Eu nu aveam habar de lucruri de felul asta, cum ar fi sa te iei la bataie pentru o fata, ori sa te infrunti cu careva doar asa, ca sa vada lumea care din doi e mai tare. Am iesit de la dans si l-am auzit pe Ciurlica: "Bai Raul, ia stai asa". Eu m-am oprit si Ciurlica a inceput sa ma ameninte si sa ma injure, dupa care a trecut la impingeri. Asa ca i-am aplicat si eu vreo doua dosuri de palma, plus vreo cateva suturi in fund. El aproape ca a fugit, cand un tip din asistenta a venit langa mine si mi-a zis cam asa: "ma, tu il cunosti pe baiatul asta?" Pana sa apuc eu sa inteleg ce si cum, tipul ala mi-a tras doua capete in gura, apoi a disparut. Eu am pus un genunchi jos, sangele imi curgea suvoi, am vazut negru in fata ochilor si am simtit o ameteala care, culmea, mi s-a parut placuta. Dupa care am auzit mare vanzoleala. Cineva care iesise si el de la dans si vazuse toata treaba daduse fuga catre centru si acolo se intalnise cu Buric si alti baieti din gasca noastra. Le spusese "hai repede ca Raul se bate pe trepte la Casino", iar ei venisera rapid, dar era prea tarziu.

Locul faptei - sus, in capul scarilor
Am aflat chiar in seara aceea ca individul se numea Sandu G.. Si m-am tinut dupa el ani de zile, cu o tenacitate care astazi mi se pare incredibila. Nici nu mai stiu cati l-au prins la inghesuiala in numele meu, iar el nu facea altceva decat sa se fereasca, speriat, sau sa spuna ca ii pare rau. Pana la urma, nu si-a primit rasplata in felul in care as fi vrut, dar cred ca a avut destule emotii si ingrijorari, iar eu m-am trezit, ca sa spun asa, si nu mi-a mai pasat de el. Si nu mi-a mai pasat nici de dintii din fata, pe care trebuise sa-i inlocuiesc cu unii de plastic.
Costul intregii operatiuni era, asadar, reprezentat pentru mine, de cei trei dinti din fata. Si astazi, dupa aproape 40 de ani, am probleme cu dintii astia. Simt mereu ca e ceva acolo care nu e de la mama natura, ca trebuie sa am grija, etc. Poate o sa povestesc si aventurile mele cu dentistii.
Mai tarziu, eram deja in ultimii ani de facultate, sau poate chiar terminasem, cand am mers, intr-o zi, sa ma plimb pe o anumita strada din Sinaia. Trecusera 15 ani de cand nu o mai vazusem pe Cami si, brusc, a aparut. Era intr-o curte, tocmai iesise din casa ca sa intinda niste rufe. S-a uitat la mine si cred ca m-a recunoscut. A zambit, dar nu stiu daca pentru mine sau pentru copilasii care ieseau si ei din casa, ca sa se joace. Fapt e ca am apucat sa vad imaginea aia, care ma urmareste si azi. Fata ei parea sa arate o viata plina de lipsuri. Nu stiu sa exprim mai bine, dar era o fata lipsita de bucurie. Iar din maxilarul de sus ii lipseau trei dinti, exact cei pe care mi-i sparsese mie, in numele ei, Sandu G. - amicul lui Ciurlica.


2 comentarii:

  1. Buna ziua!

    Sunteti constient de faptul ca exista un roman (urias chiar) in literatura romana cu acest titlu?

    RăspundețiȘtergere
  2. Sigur ca sunt, chiar pentru asta am ales acest titlu.

    RăspundețiȘtergere

După mine!