Cuişoarele / Arborele de cuişoare
Denumire ştiinţifică:
Syzygium aromaticum.
Denumire
populară: caraboi.
Prezentare.
Arborele de cuişoare este o plantă ce creşte în zonele calde, având înfăţişarea
unui arbust. Pentru utilizare în bucătărie, dar şi pentru întrebuinţări
medicinale se recoltează mugurii florali, care se usucă şi, după caz, se
prelucrează. Deshidrataţi, aceşti muguri au forma unor cuişoare.
Pentru tratamente se prepară un extract apos, dar efecte medicinale se pot obţine şi prin condimentarea diverselor alimente, folosindu-se cuişoarele ca atare. După cum se ştie, cuişoarele au o aromă cu totul deosebită.
Substanţe active
importante: eugenol, farnesol, rezine, vanilină, acetat de eugenol. Important
este compusul numit eugenol, care este un ulei volatil.
Întrebuinţări.
Cuişoarele au proprietăţi antiseptice, stomahice, tonice, sudorifice. Pot fi utilizate
pentru provocarea poftei de mâncare, în reglarea activităţii tractului gastro-intestinal,
ca tonic în caz de oboseală, pentru combaterea durerilor de cap. Uleiul de cuişoare
este folosit, mai nou, în combaterea durerilor şi inflamaţiilor reumatice, în
gingivite şi stomatite, în tratarea rănilor, arsurilor, plăgilor.
Ceaiul de
cuişoare este eficient în tratarea guturaiului şi a gripei. Pentru a potenţa efectele
acestui ceai, se combină cu alte plante aromatice. Cuişoarele au din ce în ce mai
mare importanţă şi în aromoterapie. În practica obişnuită, cuişoarele se
asortează nu numai cu alimentele, dându-le un gust bun, ci şi cu vinul fiert, realizându-se
astfel un tonic general de excepţie în sezonul rece.
Consumate în cantitate
mare, preparatele pe bază de cuişoare pot provoca probleme la nivelul
plămânilor, al sângelui, al sistemului nervos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu