Armurariul
Denumire știinţifică: Silybum marianum sau Carduus marianus.
Denumiri
populare: arginţică, scai argintat.
Prezentare. Armurariul
este o plantă bienală întâlnită,
în general, sub formă cultivată. Originar din zona mediteraneană,
armurariul face parte din familia asteraceelor.
Interesul pentru această plantă este determinat, în primul rând, de virtuţile sale
medicinale, deși în timpurile de demult se folosea în hrana cotidiană a
oamenilor.
Este o plantă iubitoare de mult soare, preferând zonele aproape aride. Ca multe alte plante din zona mediteraneană, armurariul are frunzele mari, cu ţepi. În primul an de viaţă al plantei, frunzele se dispun sub forma unei rozete, la nivelul solului. Această rozetă poate ajunge chiar și până la un metru în diametru. Din mijlocul acestei rozete se ridică o tijă ce poate atinge o înălţime de 1,5 metri și care poartă pe ea floarea, frumos colorată în purpuriu, dar împodobită și cu spini, ca mijloc de apărare. Pentru nevoi medicinale se culeg seminţele. Se mai folosesc și frunzele. Din frunze se prepară o tinctură, iar din seminţe se fac făinuri, tincturi, extracte.
Este o plantă iubitoare de mult soare, preferând zonele aproape aride. Ca multe alte plante din zona mediteraneană, armurariul are frunzele mari, cu ţepi. În primul an de viaţă al plantei, frunzele se dispun sub forma unei rozete, la nivelul solului. Această rozetă poate ajunge chiar și până la un metru în diametru. Din mijlocul acestei rozete se ridică o tijă ce poate atinge o înălţime de 1,5 metri și care poartă pe ea floarea, frumos colorată în purpuriu, dar împodobită și cu spini, ca mijloc de apărare. Pentru nevoi medicinale se culeg seminţele. Se mai folosesc și frunzele. Din frunze se prepară o tinctură, iar din seminţe se fac făinuri, tincturi, extracte.
Substanţe active
importante: în frunze, și nu numai, se găsește o substanţă specifică, numită
silimarin. Altă substanţă
activă medicinal este
cnicina. Agentul medicinal cu
proprietăţi remarcabile este, însă, silimarinul.
Întrebuinţări.
Armurariul este preţuit datorită efectelor sale în tratarea bolilor de ficat,
silimarinul fiind capabil să regleze, să echilibreze activitatea ficatului. De
asemenea, silimarinul are proprietăţi
antitoxice, fiind folosit
în caz de
toxiinfecţii alimentare, în intoxicaţiile cu medicamente, în
intoxicaţii chimice, în intoxicaţii
cu metale grele sau cu alte
substanţe dăunătoare organismului, inclusiv alcoolul. Este bine cunoscut faptul
că extractele de armurariu combat urmările alcoolismului. lată ce scrie, în
acest sens, specialista C. Duchamel (lucrarea „Cartea verde a femeii”, Ed. Z
2000), „seminţele (de armurariu) protejează celulele hepatice împotriva
acţiunii diverselor substanţe chimice nocive și
pot ajuta la regenerarea celulelor hepatice afectate”. Cercetările au dovedit că seminţele
de armurariu combat și efectele
radiaţiilor. De asemenea, seminţele de armurariu sunt un bun tonic cardiac,
revigorând sistemul circulator. În acest context, preparatele pe bază de
armurariu sunt indicate și în hipotensiune. Unii specialiști (J. Valnet,
de pildă), afirmă
că extractele de
seminţe de armurariu
acţionează benefic asupra
rinichiului, suprarenalelor și a
circulaţiei periferice. Cu
seminţele de armurariu se pot face cure de ceaiuri sau de tincturi, remarcându-se
efectele de echilibrare a
organismului pornind de
la organele vitale
(inimă, ficat, rinichi, sistem
circulator). Preparatele din frunze
sunt recomandate în
suferinţe de tipul
hemoroizilor, varicelor, greţurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu