Am găsit o poză care merită toți banii. E făcută de un tip pe nume Silviu Matei și apare în Gândul. Această poză mi se pare fabuloasă și îmi aduce aminte de un film excepțional pe care l-am văzut de cel puțin cinci ori, care se numește „Farmecul discret al burgheziei”. Un film de Luis Buñuel, despre care nu am chef să spun nimic acum, pentru că am senzația că ar fi ca și cum m-aș apuca să povestesc despre cine e Umberto Eco și ce vrea el. „Farmecul discret” e pentru Buñuel cam ce e „Numele trandafirului” pentru Eco.
În film apar niște burghezi, după cum se poate aștepta oricine. Ei fac chestii burgheze și, din când în când, sunt arătați mergând pe un drum, iar mie mi se pare că imaginile alea sunt unele dintre cele mai tari din cinematografie. Merg înainte, pe drumul lor, privind undeva, în depărtare, spre un viitor incert, dar trași cumva către înapoi de faptele pe care le-au săvârșit, de complicități și de secrete mai mult sau mai puțin cumplite. Dar iată:
Ei bine, uite și poza lui Silviu Matei, cea din Gândul, pe care o consider una dintre cele mai bune făcute în ultimii ani - desigur, fără a avea pretenția că le-am văzut pe toate:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu