Buretele de stejar
Întrebuinţări. În medicina populară, buretele de stejar a fost folosit, multă vreme, pentru oprirea sângerărilor și tratarea rănilor. În natură, în lipsă de altceva, se utilizează ca pansament, fiind un hemostatic destul de puternic. Este posibil să aibă și proprietăţi antimicrobiene.
Denumirea
știinţifică: Boletus igniarius.
Denumire populară:
iască.
Prezentare. Este
vorba, de fapt,
despre două genuri
de ciuperci –
Fomes și Phellinus – care cresc
în pădure, pe tulpinile copacilor bătrâni, mai ales pe stejari și fagi. Aceste
ciuperci sunt folosite ca materie primă pentru prepararea a ceea ce noi numim
iască. Buretele de stejar crește sub forma unei copite de cal sau a unei etajere.
Trăind pe copaci, buretele de stejar produce, în timp, putregaiul alb al
lemnului.
Întrebuinţări. În medicina populară, buretele de stejar a fost folosit, multă vreme, pentru oprirea sângerărilor și tratarea rănilor. În natură, în lipsă de altceva, se utilizează ca pansament, fiind un hemostatic destul de puternic. Este posibil să aibă și proprietăţi antimicrobiene.
Buruiana de trânji
Denumire știinţifică:
Neottia nidus-avis.
Denumire populară:
trânji.
Prezentare. Buruiana
de trânji este o plantă perenă, saprofită (adică se hrănește cu resturi de
plante aflate în descompunere). Face parte din familia orhideelor, fiind, de
fapt, o orhidee de pădure. Fiind o plantă saprofită, buruiana de trânji crește
pe solul bogat în putregaiuri al pădurilor, mai ales al pădurilor de foioase.
Datorită modului său de hrănire, rădăcinile
sunt cărnoase, dezvoltate, încâlcite. Buruiana de trânji nu are clorofilă. Florile au
culoare închisă, brună și miros a miere de pădure. Planta înflorește în lunile
mai, iunie și iulie. Fructul este o capsulă.
Întrebuinţări.
În medicina populară românească, buruiana de trânji este cunoscută ca un
important remediu în tratarea hemoroizilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu