Faceti-va bine (35)

Cafeaua / Arborele de cafea

Denumire știinţifică: Coffea arabica; Coffea excelsa; Coffea robusta.

Prezentare. Arborele de cafea este un arbust cu o înălţime maximă de 12 metri. Face parte din familia rubiaceelor. Deși se consideră că peninsula Arabiei este patria sa de  origine, de fapt arborele de cafea provine  din  Abisinia. În schimb, calităţile i-au  fost descoperite în Arabia. Este cunoscută povestea păstorului care observase un  comportament ciudat la
caprele  sale  după  ce  acestea  mâncau zilnic,  cu  poftă,  seminţele  unui  arbust  ce  se  va dovedi  a  fi  celebrul  „producător”  al  cafelei,  adică arborele de cafea. Frunzele  arborelui de  cafea  sunt  alungite,  cu  nervuri  puternice,  cu  suprafaţă aproape lucioasă, fiind cărnoase și consistente. Florile apar la subsuoara frunzelor și au culoarea albă. Interesant e fructul, care are forma unei cireșe. În dezvoltarea sa, acest fruct parcurge trei stadii de culoare – verde, roșie și, în cele din urmă, violetă, în  fiecare  asemenea  „cireașă”  „fsdfsd”  a arborelui  de  cafea  se  găsesc două boabe tainice, miraculoase. În  cazul  arborelui  de  cafea, valoare  medicinală  au,  în  primul  rând,  boabele. Totuși, se pare că au virtuţi medicinale și frunzele, și chiar coaja. Modul de preparare al boabelor de cafea este cel bine știut de sute de ani – decoct și infuzie. Din boabe se extrage cafeina, care este un adevărat medicament.

Substanţe  active  importante:  foarte  cunoscutul  alcaloid  numit  cafeină,  tanin.

Întrebuinţări. Cafeaua, mai exact spus extractul apos al seminţelor arborelui de cafea,  este un tonic puternic al sistemului nervos central, în primul  rând  al  scoarţei cerebrale.  Cafeaua este un bun diuretic. S-a constat și faptul că îmbunătăţește circulaţia  sângelui,  dilată căile respiratorii, fluidizează mucoasele de pe căile respiratorii și echilibrează  compoziţia sucului gastric. Cafeaua este, totodată, un adevărat accelerator al inimii. Combate astenia și are o anume influenţă benefică chiar și în cazul bolilor infecţioase. Rezultatele bune obţinute prin consumul cafelei pot fi, însă, puse  sub  semnul întrebării dacă acest consum este repetat și în cantitate mare. Astfel, cei care suferă de insomnie sau de hipertensiune arterială vor trebui să-și limiteze drastic consumul de cafea.

Efectele cafelei depind și de fiecare individ în parte (Balzac bea circa 50 de cafele pe zi, a lucrat foarte mult și cu succes, dar a murit relativ tânăr, bolnav de hidropizie). Asupra unora cafeaua are efecte majore, provocându-le insomnii și agitaţie, în timp ce alţii beau cafea și dorm foarte bine, chiar mai bine decât dacă nu ar bea. Un consum mare de cafea – mai mult de trei cești pe zi – poate crea dependenţă sau  chiar  probleme  de  sănătate.  Specialiștii sunt  de  părere  că  există  o  anumită sensibilitate la cafea și în funcţie de vârstă, copiii fiind, de exemplu, foarte sensibili. Din acest motiv, copiilor le este interzis consumul cafelei. Cât despre efectele cancerigene ale cafelei, nimic nu e dovedit, în schimb e foarte posibil ca acest aliment-medicament să elimine pericolul îmbolnăvirilor de cancer de intestin gros.